Tratament ineficient

Spre boală când te duce valul,
Şi internat eşti de urgenţă,
Cerând la Pronie clemenţă,
Salvarea este doar spitalul
Gonind din tine animalul,
Te porţi frumos şi cu prudenţă
Eşti răsplătit cu competenţă
Şi bolii îi aştepţi finalul
Dar nu e lucru de mirare,
Ca internarea ta urgentă
Să aibă-o tainică urmare
Plecând cu inima ardentă
Mult mai bolnav la externare,
Îndrăgostit de asistentă.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timidul la concurs

Când dai concurs, aştepţi minunea,
Te uiţi la examinator
Îl rogi în gând, curtenitor,
Şi simţi că-ţi creşte tensiunea
Norocului, deşertăciunea,
Îi vezi, iar el provocator,
Îţi dă cu tifla zâmbitor,
Că terminat-a misiunea
Iar când cuprins de-nfiorare
Aştepţi şi eşti îngrijorat,
Că iar vei fi examinat
Nici nu mai este de mirare
Că-n viaţa ta ai câştigat,
Doar prin concurs de-mprejurare.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea zboară, Floare-nfloare

Chipul tău m-a surprins,
M-a uimit privirea ta,
Nu pot uita chipul, când te uiţi la mine,
Te văd tot mereu zâmbind,
Când eşti lângă mine,
Chiar şi când nu sunt îndrăgostit de tine.

Refren:

Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îţi răspund la întrebare...
"De ce eşti tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"

Eşti un înger pentru mine,
Aş vrea să te am lângă mine,
Să îţi văd chipul zâmbind,
Când eşti lângă mine,
Simt fluturi în stomac,
Şi simt că am sa mor,
De dragostea şi iubirea ta,
Care o porţi mereu cu tine,
Simt o adiere în sufletul meu.

Refren:

Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îţi răspund la întrebare...
"De ce eşti tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"

Şi simt că te doresc...
Şi aş vrea să fi a mea....
Pentru că Te iubesc,
Şi eşti totul pentru mine...
Şi nu pot să trăiesc fără tine,
Sunt singur fără apărare,
Când eşti lângă mine,
Simt că sunt apărat de iubirea ta...

Şi îţi spun....
Că.... Te iubesc.....

poezie de Mihaela Blars
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce bine că eşti...

Ce mirare că eşti, ce minune că sunt,
Că existăm amândoi pe acelaşi pământ,
Cu fiori dulci şi culori de gheaţă,
Rătăciţi în dimineţi cu aromă de ceaţă.
Ce mirare că eşti, ce minune că sunt
Şi glasul nostru răsună asemeni unui cânt,
In visele de stele-nseninate,
Când gândurile ni se perindă-n aceleaşi şoapte.
Ce mirare că eşti, ce minune că sunt
Si ne-nvelim cu acelaşi acoperământ
De lacrimi şi sărutări aprinse
In hora stelelor destinse.
Ce minune că sunt, ce mirare că eşti
Frumoşi şi mirifici de ne priveşti,
Ce mirare a minunii că suntem
Aproape şi totuşi nu ne spunem.
Ce mirare că eşti, ce minune că sunt
Si vorba ne este un singur cuvânt,
Ce minune că sunt, ce mirare că eşti
De ne-ntâlnim doar în poveşti.

poezie de Ana Maria Erdo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea (la telefon): Unde eşti, dragă?
El: La Spitalul de Urgenţă.
Ea: Aoleu! Cum la Urgenţă? Ce faci acolo?
El: Fac la dreapta, pe Floreasca.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Explicaţie maternă

Printr-o banală întâmplare,
Adela, rumena fetiţă,
Tot se-ntreba la grădiniţă,
Cum este când eşti fată mare?
Ea admirase cu candoare,
Pe câte-o tanti cu fustiţă,
Cu pedichiură şi codiţă,
Şi tocuri cui ispititoare
Dorind urgentă rezolvare,
Îi puse mamei o-ntrebare
Iar buna mamă, cu răbdare,
Fetiţei sale îi explică:
Iubita mea, tu, fată mare,
Eşti doar acuma, când eşti mică!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 131

Te porţi tiranic, eşti la fel de rea
Ca orice chip considerat frumos,
Căci ştii ce mult te vrea inima mea,
Eşti giuvaerul cel mai preţios.
Dar totuşi unii zic când te privesc
C-al dragostei fior nu-l simt deloc;
Să spun că se înşală nu îndrăznesc,
Numai părerea mea pot s-o invoc.
Şi să fiu sigur că nu jur greşit
Mă tot gândesc la tine şi oftez,
Apoi mărturisesc însufleţit
Că neagră eşti, dar eu te luminez.

Şi de fapt neagră e doar fapta ta,
De-aceea mulţi te vor calomnia.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenul de pe Pământ

Iubirea mea, tu eşti minunea
Ce-mi luminează-un Univers!
Mai bună-mi pare (astăzi) lumea
Eşti Armonie-n cânt şi-n vers.

Căci sunt îndrăgostit de tine,
Eşti trup şi suflet şi eşti gând.
Prin ochii mei pătrunzi în mine,
În ochii tăi eu mă scufund.

Porţi chip angelic de fecioară,
Ai trupul unui trandafir.
Sufletul tău este-o comoară,
Sunt mai bogat că un emir.

Când am plecat prin galaxie,
Cu destinaţia Pământ,
Nu bănuiam ce-are să fie,
Că nu voi mai putea să cânt.

Mi-a spus-o însuşi Creatorul
C-am să trăiesc câteva vieţi,
Până îmi voi găsi amorul,
Pe mine (oare) mă aştepţi?

"Nu tot ce zboară se mănâncă!"
Nici ce-i frumos este şi bun...
Tu eşti o lume într-o nucă.
Dacă te vreau, eu sunt nebun?

Cât e de importantă coaja?
Doar miezul trebuie să-l strâng.
Dacă te pierd, se pierde vraja
Şi-atunci degeaba-ncep să plâng..

Iar de va fi că înc-o dată
Să mă renasc pe-acest Pământ,
Nu tu vei fi cea vinovată
De toate relele ce sunt!

Tu eşti micuţa mea prinţesă,
Eu ştiu că vei rămâne vis!
Nu astă lume nu ne lasă...
Noi ne-ntâlnim în Paradis!

Ai fost şi vei rămâne încă
"Prietenul de pe Pământ"
Când eşti cu mine sunt o stâncă,
Când tu nu eşti devin mormânt.

Dar noi suntem o galaxie
De sentimente şi de dor!
Să te urăsc că eşti Femeie,
Să nu-l ascult pe Creator?

Deşi îmi pare crudă soarta,
Nu pot să fiu un răzvrătit!
Nu voi că eu să închid Poarta
Ce duce către Infinit!

Rămânem două emisfere,
Care îşi au propriul destin
Închis în trupuri efemere...
Tu mă aştepţi? Eu am să vin?

poezie de Daniel Petrişor Dumitru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din clemenţă

E lucru sigur: din clemenţă,
Românului, viteaz cu gura,
Ca ordonanţă de urgenţă,
Îi dete Domnu-NJURĂTURA!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eşti îndrăgostit...

Când eşti îndrăgostit
Stelele-s pe crestele duminicii,
Surâzi în faţa aripilor
Făcute căuş în izvorul zborului.

Când eşti îndrăgostit
Înfuleci imaginea
Celui cuprins în şansa
Visurilor tale.

Când eşti îndrăgostit
Luna se rostogoleşte
În parfumul salcâmilor tăi
Făcând din sărut
Stupul fericirii.

Când eşti îndrăgostit
Uiţi să descifrezi tulbureala
Învechirii buletinului
Şi de nostalgie cuprins
Spargi oglinzile cerului
Multiplicându-te!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima mea

Inima mea e un castel
Şi te rog acum ceva:
Să nu pleci din el,
În lume, pe undeva...

Prin tine, inima mea
Respiră zi şi noapte
N-o părăsi pe ea,
Nu te duce departe!

Inima mea e fericită
Când eşti în preajma ei.
Se simte împlinită,
Iubirea să n-o iei.

Inima mea trăieşte
Pentru-a ta, mereu bate
Şi nimic nu îi lipseşte
Când aude dulci şoapte.

Inima mea a prins culoare
Nu-ţi găseşte un defect,
A uitat de suparare
Eşti mai mult ca perfect.

Inimile noastre, împreună
Pe veci, frumos s-au unit
Şi-n această lume nebună,
Într-o zi... s-au întâlnit.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (19 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spitalul de urgenţă

i s-a făcut rău pe stradă,
a leşinat şi a fost adusă cu salvarea la spital
după operaţie medicul a fost chemat
la altă urgenţă

surorile trebuiau să iasă din schimb
şi se uitau nerăbdătoare la ceas:
- mai stăm mult?
să moară şi asta şi plecăm!

bolnava nu putea să vorbească
şi apoi i-au dat lacrimile

auzise, înţelesese totul

poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu eşti...

Unde eşti când aştepţi?
Dacă eşti cu gândul
La cel ce stă să vină,
Nu eşti.
Nu eşti nici dacă
Arzi de nerăbdare să pleci.
Nu eşti nici dacă te agiţi
Şi te întrebi de ce nu vine.
Nici dacă îţi consulţi ceasul
Sau te ascunzi în spatele
Vreo unui joc pe telefon.
Nu eşti nici dacă trimiţi
Mesaj după mesaj
Tot întrebând pe unde e.
Nu eşti nici dacă,
Enervat de aşteptare
Încerci să grăbeşti ritmul
În speranţa de a obţine
Rezultatul mult dorit.
Când eşti, nu aştepţi
Şi toate se petrec
La vremea lor.

poezie de Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când priveşti înfăţişarea bolii, ea va produce forma bolii în mintea ta şi în cele din urmă şi în corpul tău, dar asta doar până când vei îmbrăţişa gândul adevărului, anume acela că nu există boală; este doar o aparenţă, iar realitatea este sănătatea.

Wallace D. Wattles în Ştiinţa de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot să nu-mi amintesc de Nicolae Labiş. Mă aflam la Spitalul de Urgenţă, când el şi-a trăit acolo ultimele zile. Eu nu-i cunoşteam poeziile, abia după moartea lui le-am citit şi am realizat ce talent uriaş se pierduse. Atunci, pentru prima oară, mi-am dat seama cât de comun şi neajutorat eşti în boală, indiferent ce ai în cap.

Aurel Romila în Formula AS, interviu (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A şti să nu ştii cel mai bine este, a nu şti să ştii boală înseamnă. Numai cel pentru care boala boală înseamnă nu este bolnav. Înţeleptul nu e bolnav căci pentru el boala boală înseamnă: prin urmare nu e bolnav.

Lao Tse în Cartea despre Dao şi Putere
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva ca tine

Visam de multe ori la cineva ca tine
Care să mă ajute, să mă-nţeleagă bine
Să îmi iubească râsul şi ochii să-i iubească
Şi-atunci când sunt speriată el să mă ocrotească.
Şi-acum când eşti aici eu nu ştiu ce să fac
E uimitor ce fluturi am astăzi în stomac
Te văd că eşti real şi toată mă topesc
Cu fiecare zi eu mai mult te iubesc
Când viaţa mă loveşte cu al ei aspru bici
Cu inima ta bună tu eşti mereu aici
Eşti lumea mea, eşti cerul, eşti o frumoasă stea
Să schimb ceva la tine în veci nu aş putea
Probleme şi necazuri acum dispar de tot
Căci tu mă ţii în braţe când simt că nu mai pot
Mă tem de-un singur lucru şi-l spun fără ruşine
Că n-aş putea trăi fără un om ca tine.

poezie de Jessica Sings, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau lângă tine

Văd că stai lângă mine clipă de clipă,
Iar tot ce-i mai pur, în mine se-nfiripă
Eşti lumina, visul, dorinţa şi iubirea,
Eşti căldura, nădejdea şi chiar simţirea,
Eşti liniştea, calmul, eşti flacăra vieţii,
Eşti raza de soare, prinos a dimineţii,
Eşti valul, limanul ce-mi dă siguranţă,
Eşti sprijinul meu, eşti vis şi speranţă,
Eşti crezul ce-atestă arzătoare credinţă,
Eşti freamătul viu ce-mi stârneşte dorinţă,
Eşti murmurul blând adus de departe,
Şi totuşi, în tot, eşti doar vorbe deşarte,
Şi cum timpul trece atunci când sunt cu tine,
De parcă mâine e azi şi azi nu e mâine,
Voi reuşi vreodată să pătrund în lumea de har,
Sau stau lângă tine şi privesc în zadar.

poezie de Eugenia Calancea (6 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti Domnul meu

Eşti ruga purtată pe aripi de vânt
Eşti soare în ceruri şi jos pe pământ
Eşti pâinea vieţii, eşti pâinea de sus
Ce Tatăl ne-a dat-o prin Tine, Isus.
Când sufletul plânge zdrobit şi înfrânt
O rugă se-nalţă şi zboară pe vânt
Tu vii lângă mine mă treci peste hău
Durerea mi-o poartă doar umărul Tău.

Eşti inima toată, eşti viaţa din ea
Tu, Doamne Isuse, eşti dragostea mea,
Mă du lângă Tine în cerul Tău sfânt
Acolo mi-e casa, nu jos pe pământ.

Tu eşti Domnul meu
Tu eşti Dumnezeu
Cu Tine să zbor spre cer e uşor
Îmi dai mâna Ta
Mă sprijini cu ea
De veghe mereu
Eşti Tu, Domnul meu.

Tu eşti Doamne sfânt
Stăpân pe pământ
La Tatăl ceresc
Cu Tine-ndrăznesc
Pe drumul cel lung
Cu Tine ajung
Eşti Tu, Domnul meu
Isus Dumnezeu...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoaşte-mă-n tine

Prietene drag, te iubesc doar cât eşti....
Şi nu-mi place când eşti refractar, insensibil, nedrept!
Libertatea mi-o sfarmi şi crezu-mi deteşti...!
Nu-mi place când pregeţi să fii înţelept!

Eşti cântec şi vers, eşti năvalnic de bine
Când creşti falnic, trebuitor şi uman!
Mi-eşti nimb de lumină şi zumzet de-albine
Când stărui, iubirea s-o duci la liman!

Cunoaşte-mă-n tine! Îţi sunt unicul dar!
Şi-apoi, mai departe aş vrea să ţinteşti
Eşti atât de frumos când eşti solidar!
Prietene drag, te iubesc doar cât eşti!

poezie de Iulia Mirancea (14 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă te iubeşti pe tine însuţi în mod condiţionat, vei atrage în viaţa ta pe alţii care fac acelaşi lucru. Nu poţi primi de la alţii, ceea ce nu eşti în stare să-ţi dai ţie însuţi. Prin urmare, ai foarte multă treabă de făcut. O lucrare interioară. O acceptare interioară. Atunci când vindecarea interioară este realizată, viaţa exterioară începe să o reflecte. Cei care sunt atraşi spre tine sunt mai plini de respect şi te sprijină mai mult. Este mai puţină luptă şi mai multă stare de graţie. Inima se deschide cu blândeţe şi pacea se revarsă.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!