O carte închisă e ca un bloc de piatră.

proverbe englezeşti
Adăugat de Tatarenco Nicoleta
Comentează! | Votează! | Copiază!

O minte închisă este precum o carte închisă: doar o bucată de lemn.

proverbe chinezeşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

în carantină -
bătrâna lăcrimează
închisă la bloc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

carte bună

Este o carte bună aceea care este deschisă cu anumite speranţe şi închisă cu încântare şi beneficii.

definiţie de Amos Bronson Alcott
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa la bloc

Contrastele-n traseul vieţii
Te fac adesea să suspini:
La bloc sunt mai subţiri pereţii
Decât obrazul la vecini.

epigramă de Neculai Darie din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte închisă este doar o bucată de hârtie.

proverbe chinezeşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se petrece, de fapt, într-o carte cât timp stă închisă?

Michael Ende în Povestea fără sfârşit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte bună este deschisă cu speranţă şi închisă cu profit.

citat clasic din Amos Bronson Alcott
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemat, ah, ochi de piatră

Vai vieţii mele, încă de la naştere
ochi de piatră în trup de apă...
Vederea, ca tăria păianjenului
sprijinindu-se pe balele lui geometrice.
Atârnă greu ochiul de piatră
şi sfâşie apa.
La ce bun vederea pietrei pentru apă
când trebuie să îngheţe apa de frig
când trupul trebuie să-mi fie de gheaţă
bloc lucios şi transparent de gheaţă,
gheaţă tare, gheaţă solidă
ca să nu-mi cadă ochiul de piatră de sub sprânceană
ca să nu-mi alunece prin piept
prin pântec şi prin picior
ca să nu-mi ajungă vederea lui de piatră
sub tălpile mele de apă.
Blestemat, ah, ochi de piatră în trup de apă,
trebuie să-ngheţ ca să te ţin sub sprânceană,
mai friguros decât frigul
trebuie să mă ţin
în toiul frigului
ca să văd vederea pietrei cu tine.
Blestemat, ah, ochi de piatră în trup de apă!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O viaţă la bloc

A trăit în duşmănie,
Doar cu doi vecini din bloc,
Iar cu restu-n armonie,
Că nu şi-au vorbit deloc.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puritate

nopţi cu rând am sădit
pe cer
diamante pure între
răsărituri şi apusuri
acolo sus pintre dălţi
ciocane şi covoare
de praf pulbere şi stele
eu meşter chinuit
am sculptat cu ochii minţii
cu raze din ele
bloc de marmură albă
spărgând pură coloană
goală
din piatră chipul tău
răsărind drept stea
piatră dură admirată
pe cer de noapte
lângă maestoasa lună
pudică şi pură

poezie de Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu-ţi pese de ce cred alţii. Viaţa te este ca o carte închisă din care ei văd doar titlul. Adevărul îl cunoşti doar tu.

citat din Hrisostom Filipescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Lucrări simple" pe la bloc

S-au dat jos pereţi la bloc,
Nu mi-e teamă şi nu tremur,
Că îi pune iar la loc
Într-o clipă... un cutremur!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (10 decembrie 2015)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bloc

Încearcă să dea un sfat
Parveniţilor din bloc
"Sfat să dai la tine-n sat!"
Ripostară ei pe loc.

epigramă de Valeriu Ene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E şantier în bloc

Trei renovări, ce ţin de peste-o lună,
Ascult la noi pe scară, ca la lojă.
Cum gândul nu-mi aud, mă dau cu ojă;
Pe cine ar putea să indispună?!

O bormaşină-mi sfredeleşte-n creieri.
Un flex mai taie ce-o mai fi rămas.
Parcă e un concert la contrabas,
Ori zici că am în ţeastă-un cuib de greieri

Noaptea visez cum pică ziduri sparte,
După un zgomot lung, asurzitor.
E şantier in bloc, e ca la carte.

Vă-ntreb cu-o biată urmă de umor:
Să-mi caut cu chirie-n altă parte,
Sau voi fi-nvinuită de omor?!

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica la bloc

Decibelii,
Ca tembelii,
Sparg timpanul
... Şi tavanul!

epigramă de Mihai Cosma din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bloc ideal

Prin construcţie, plafonul
Este bine-antifonat
Că abia aud vecinul
Când se mişcă-n pat ritmat.

epigramă de Anastase Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima

Bate, şi eu ştiu că bate şi vreau eu să bată.
Bate şi-o aud întruna şi nu mai vreau să bată
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar bătea miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată...
Ea bate, şi eu ştiu că bate, şi vreau eu să bată.
O aud întruna, până nu mai vreau să bată.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată.

poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Dreptul la timp (1965)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima

Bate, şi eu ştiu că bate şi vreau eu să bată.
Bate şi-o aud întruna şi nu mai vreau să bată
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar bătea miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată…
Ea bate, şi eu ştiu că bate, şi vreau eu să bată.
O aud întruna, până nu mai vreau să bată.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picioare de lut

mă întorc femeie astăzi acasă
cu sufletul brăzdat de idei
tu stăteai la o fereastră închisă
într-o gară de doi, printre ploi
citeai o carte închisă, despre noi
eram cuvântul absent sau gara din noi
curgeau sentimente şi vise
fugeai ireal pe alei
ochii curgeau în neştire
când plecai, amândoi
plecam, părăseam facultăţi, munţi
în căutarea de doi
tu treceai, eu plecam
mă chemai, eu treceam
acasă nu'i nimeni acum
păşesc spre un nou început
pe picioare de lut

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apartament la bloc

Fonic sunt asigurate,
Scări, pereţi, podea, plafoane,
Că au fost făcute toate
Din ciment cu microfoane!

epigramă de Nicolae Mihu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!