Filip: Am purtat această mască atât de mult încât nu mă mai simt în siguranţă fără ea.

replică din filmul artistic Omul cu masca de fier
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găseşte un serviciu care să îţi placă atât de mult încât să vrei să îl faci fără să primeşti bani, apoi fă-l atât de bine încât oamenii te vor plăti să nu te opreşti.

Terry L. Paulson în Avantajul optimismului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În apărarea lui Iohannis care nu a purtat mască la Bruxelles

L-a durut exact în bască,
De-aia n-a luat măsura.
Păi de ce să poarte mască
Dacă nu deschide gura?

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu simt că am trăit atât de mult şi am trecut prin atât de multe, încât tot ce vreau este doar calm şi odihnă.

citat din Moshe Dayan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întreabă-te: "Mă face această persoană să mă simt bine cu ceea ce sunt? Mă simt în siguranţă, puternic şi liber cu această persoană?". Asta trebuie să te întrebi... Trebuie să fii puternic ca să fii cu adevărat deschis.

citat din April Sinclair
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de permeabili

Atât de permeabili,
încât zarea trecea prin gâtlejul nostru.
Atât de încremeniţi de frică,
încât ne purtam sufletu-n cârje.
Atât de micşoraţi,
încât ne târam sub un ceasornic
unde nimic nu arăta ora.
Atât de tăcuţi
încât pierdeam obişnuinţa
celor mai simple cuvinte:
"dragoste", "liliac", "zăpadă", "prietenie".
Atât de singuri.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de aproape

Poate că eşti
atât de aproape
încât
aş putea să întind mâna
şi să te ating.
Poate că eşti
atât de aproape
încât
aş putea
să deschid ochii
şi să te văd.
Poate că eşti
atât de aproape
încat
aş putea
să-ţi vorbesc
şi să te ascult.
Poate că eşti
atât de aproape
încât
aş putea
să-ţi citesc gândurile
şi să te'nţeleg.
Poate că eşti
atât de aproape
încât
aş putea
să-ţi simt adierea
şi să o opresc.
Poate că eşti
atât de aproape...

poezie de Lia Albu
Adăugat de Lia Albu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt atât de mult lucruri mediocre în această viaţă încât iubirea nu ar trebui să fie unul din ele.

citat clasic din Albert Camus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteodată am atât curaj încât frica devine geloasă.

Luca Filip
Adăugat de Luca Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de mult iubeşte călăria, încât a transformat această pasiune într-o religie: nu merge la hipodrom ci la hipo-Dom!

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Narcisimul virtual
E mult mai mortal
Decât cel din oglindă
Aici se reflectă o mască
Peste altă mască
In reflexii şoptite de altă mască!
Ucigând sufletul
Şi preamărind trupul...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vremuri aveam (chiar şi o emisiune): cu mască şi fără mască. Acuma, am evoluat. Avem: cu masca pe nas, cu masca sub nas, cu masca pe bărbie, cu masca sub bărbie şi... fără mască.

Beatrice Vaisman (20 septembrie 2022)
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de mult se iubesc unii pe ei înşişi, încât cred că lumea toată trebuie să fie aşa cum simt ei, dar nu poţi simţi şi iubi egoist!

Viorel Muha (aprilie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ajuns să am o părere atât de bine formată despre mine, încât să nu mă intereseze părerea altora, mai ales când o mormăie pe sub mască.

citat din Beatrice Vaisman (26 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prieten drag

Când gândurile noastre nu sunt suficiente, recurgem la cuvinte.
Când cuvintele noastre nu sunt suficiente, recurgem la atingere.
Când atingerea noastră îşi întâlneşte limitele, descoperim o nouă dimensiune.
Un spaţiu atât de adânc încât minţile noastre nu-l pot percepe,
O dragoste atât de rafinată încât este imposibil să vorbeşti despre ea.
În acest spaţiu sălăşluieşte adevărul ultim al fiinţei noastre cele mai intime,
Unde pacea domneşte peste înţelegere, auz şi văz.
S-ar putea să te consideri pregătit pentru această întâlnire transformatoare,
Sau ai putea crede că un astfel de lucru nici măcar nu este posibil.
Indiferent de caz, timpul potrivit este întotdeauna acum.
Deschide larg ferestrele inimii tale,
Şi vei primi cu siguranţă binecuvântările sale.
Sincronizează-ţi auzul cu melodia sa,
Şi nu vei putea abţine de la a cânta odată cu ea.
Fără alte amânări, fără alte scuze, o întâlnire dincolo de bine şi rău.
Te voi întâlni acolo.
Cu iubire şi respect, Alex.

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de singur

Mă simt atât de singur şi de uitat de lume,
În mica mea odaie ce-aduce-a închisoare.
De pe pereţi m-apasă tablouri sfidătoare,
De la strămoşii noştri, ce mi-au purtat cel nume.

Iar sufletu-mi se strânge, când ploaia bate-n geamuri,
M-afund într-un fotoliu, m-apasă gânduri negre,
Aducerile-aminte ce mi-au rămas integre,
Îmi bântuie prin mintea mea trează, ca vii flamuri.

Îmi cercetez statura în luciul din oglindă.
Mă uit cu nepăsare la fratele meu geamăn,
La fruntea lui brăzdată, privirea fără seamăn,
La umbra ce îmi ţine de urât, până-n tindă.

Mă simt atât de singur, atât de gol mi-e pieptul.
Povara grea din anii-mi mai rău mă încovoaie.
Un gând hain îmi spune, prin picurii de ploaie,
Că poate-n vârsta-a treia, nu am călcat cu dreptul.

Mă simt atât de singur, ca un străin în noapte,
Pe drumuri neumblate, pe steiul 'nalt de munte,
Pe pietrele din râuri, pe şubreda lor punte.
Din vorba-mi răspicată, rămas-au numai şoapte.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stop cadru pe o balenă albă

desigur că într-o mare neagră
asta ca să fie chiar mai clar totul
ce spun eu totul
mai mult decât orice ar putea fi închipuit
sau chiar mult mai mult decât atât
absolut de neînchipuit
apoi
ca în mai toate filmele alb-negru şi mute
(atât de mute încât surzii
ar prefera să râmână surzi
şi atât de lipsite de culoare
încât curcubeele devin liniare)
totul se reduce în final la un singur punct

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La întâlnirea dintre papa Francisc şi patriarhul Daniel la Palatul Patriarhal din Bucureşti, azi, 31.05.2019, m-a izbit contrastul dintre modestia şi smerenia papei şi trufia patriarhului nostru. Papa Francisc a purtat la gât o cruce modestă de argint, subţire, agăţată cu un lanţ tot de argint, doar atât de gros cât să nu se rupă sub greutatea crucii, pe când patriarhul Daniel a purtat un pandantiv de aur cu o mulţime de diamante, mare cât un cap de copil, agăţat la gâtul lui cu un lanţ de aur atât de gros încât ai putea priponi cu el un armăsar, la păscut, fără să-ţi fie teamă că-l va rupe. Patriarhul Daniel a fost atât de vanitos încât şi-a aranjat de numeroase ori pandantivul, ca să arate bine în faţa camerelor de filmat şi în poze, pandantiv care aluneca într-o parte sau alta a burtoiului lui ghiftuit cu fazani şi vin bisericesc, în timp ce papei nu i-a păsat câtuşi de puţin că modesta lui cruce de argint alunecase sub faldurile veşmintelor sale albe şi abia se mai zărea. Gândurile patriarhului Daniel au fost mai mult la pandantivul lui decât la Dumnezeu. Vorbind despre sărăcie, cuvântul papei vibra şi te cutremura. Vorbind despre sărăcie, cuvântul patriarhului Daniel suna fals, contrastând cu marea bogăţie pe care o purta la gât.

George Budoi în Vanitatea şi Modestia în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (31 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai lăsat atât de multă vreme singură să lupt împotriva morţii, încât nu simt şi nu văd decât moarte! Mă simt ca şi moartă!

Emily Bronte în La răscruce de vânturi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vei avea destui bani ca să poţi să te ocupi de relaţiile cu cei din jur pentru a crea armonie, iubire, prietenie? Când vei avea destulă validare socială, respect şi admiraţie, încredere în sine ca să poţi merge pe calea ta fără să te mai laşi definit de percepţia altora? Când vei fi câştigat destule competiţii ca să poţi să cooperezi fără nevoia de a mai câştiga tot tu şi de a oferi şi altora această bucurie? Când vei avea destulă bogăţie în viaţa ta, materială, emoţională şi sufletească să te poţi trezi de dimineaţă astfel încât să simţi nevoia de a te dărui cu iubire pe tine, munca ta şi eforturile tale întregii societăţi şi planetei tale? Când vei simţi că ai făcut destule astfel încât să poţi face mintea să tacă şi să te odihneşti în minunata stare de "a fi" pur şi simplu, fără să mai faci vreun efort? Când vei descoperi că ai evoluat atât de mult încât să simţi că îţi depăşeşti condiţia, umanitatea şi mortalitatea astfel încât să atingi iluminarea şi să devii una cu energia universală?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii sunt atât de supuşi agitaţiei şi ostentaţiei, încât bunătatea, cumpătarea, echilibrul, statornicia şi alte calităţi ca acestea, fără strălucire, nici că le mai simt.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!