Îndemnuri
Zburați cocori sub cerul nesfârșit,
Aripile voastre largi stindarde,
Nu vă limitați în infinit,
Iar tu nu înceta, creează barde.
Alergați miei pe câmpul de smarald
Dansați fără nici o regulă precisă,
Ascundeți-vă în al vântului fald,
Da pruncule, calea ți-e deschisă.
Curgi râule în plină libertate,
Nu te opri în cale-ți sfios,
În unde e atâta puritate,
Și-n fiecare val un cântec sănătos.
Crești mugur de stejar,
Avântă-te semeț spre cer,
Desfă-ți coroana hoinar,
Și fii al codrului străjer.
Urcați pe stâncile albastre,
Zburdalnici cerbi și căprioare,
Apropiați-vă mai mult de astre,
Beți apă din a cerului izvoare.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Eu sunt cuvânt și libertate
Eu sunt cuvânt și libertate,
Aș dori să știu ce univers tainic află albinele în fiecare floare,
Aud glasul fiecărei frunze, din mugur până ce e modelată în cuptor,
Văd roua ce botează în zori firele de iarbă,
Vreau să urc muntele pentru a atinge stelele,
Eu sunt cuvânt și libertate.
Mă prefac în apă și foc,
Simt ce mă mistui bucată cu bucată,
Ating florile de colț ascunse pe stânci,
Mă îngrijorează plânsul vântului dinaintea furtunii,
Plâng, căci văd atâta durere în jur nerezolvată,
Eu sunt cuvânt și libertate.
Știu că eternitatea există,
Spun că poți gusta Absolutul,
Visez să gust taina apei vieții,
Mă străduiesc să fac cununi de cuvinte,
Sper că toate vor gusta dulceața nemuririi,
Eu sunt cuvânt și libertate.
M-am decoperit pe mine prin cuvânt,
Am luat cuvintele și le-am legat într-un joc ce a devenit carte,
Am simțit că doar cuvintele fac iarba să crească,
Am aflat taina stropilor de rouă de pe aripile cuvintelor,
M-am împărtășit cu verdeța lor tainică zburând spre infinit,
Eu sunt cuvânt și libertate.
poezie de Ana-Cristina Popescu din Din tiparnițele presei / 2019 / Editura InfoRapArt (2019)
Adăugat de Ana-Cristina Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe cerul nopților albastre ...
Pe cerul nopților albastre
Eu rătăcesc din stea în stea,
Purtând cu mine, printre astre,
Tot dorul care mă durea.
Doar luna mă privea mirată
Și-n palme tâmpla-mi legăna.
Pe fruntea mea, de gând brăzdată,
Cu-al ei sărut mă alina.
Și cum stăteam a dezmierdare,
Pe Calea Laptelui sclipea
O stea cu-aripi strălucitoare,
Care cu ochiul îmi făcea
Și-am priceput că-i steaua mea...
Pe cerul nopților albastre
Nu mai alerg din stea în stea
Purtând cu mine, printre astre,
Tot dorul care mă durea,
Căci toate drumurile noastre
Vor duce către-aceeași stea...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nemuritori
Nemuritori mă ispitesc
Cu pelerine de smarald
Și-n plin deșert de suflet cald
O ploaie rece primenesc.
Cu stele ceru-mi înnegresc.
Ah, soare negru, fii herald!
Nemuritori mă ispitesc
Cu pelerine de smarald...
Destin nefast să-mbătrânesc
Prin nopți trecând din fald în fald.
Cu pelerine de smarald
Și ochi deschiși ce iscodesc,
Nemuritori mă ispitesc.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu
Unde nu-i libertate
tu ești libertatea
Unde nu-i cinste
tu ești cinstea
Unde nu-i căldură
apropiere de la om la om
tu ești apropierea și căldura
inimă a lumii fără inimă
Buzele tale și limba ta
sunt întrebare și răspuns
în brațele tale și-n poala ta
e ceva ca liniștea
fiecare plecare de lângă tine
se-ndreaptă spre revenire
Tu ești un început de viitor
inimă a lumii fără inimă
Nu ești articol al credinței
și nici filosofie
nu ești regulă și nici posesie
de care să mă țin
Tu ești om viu
tu ești o femeie
și poți să greșești să te îndoiești și să fii bună
inimă a lumii fără inimă
poezie de Erich Fried
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre infinit
Orga stelelor îmi cântă pe clape
Alergăm prin nesfârșirea de lumină,
Inima ta de inima mea e aproape
Lumea-i a noastră de iubire plină.
Îngeri cu aripi de argint
Ne duc spre catedrala iubirii,
Așezată-n locul cel sfânt
Pe catafalcul nemuririi.
Îmi zâmbești cu gura o floare
Se aprind luminile din stele,
Cât ești de încântătoare,
Cu șuvițele-ți rebele!
În curgerea timpului, divină,
Pășim înainte sub bolta cerească,
Contopiți mână în mână
Ne pierdem în fericirea noastră.
Drumul e lung, e nesfârșit,
Dar cine stă să-l măsoare?
Noi ne iubim. Spre infinit
Suntem fericiți. E sărbătoare.
poezie de Mihai Leonte (mai 1967)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai vreau
Nu mai vreau din viața asta nici măcar o clipă!
Nici un glas să-l mai aud, Eu mă duc, mă duc!
Și nu știu unde, unde voi ajunge fără Tine!
Nu mai cer sfinților milă, nici versurilor rimă!
Dumnezeilor absenți nu le mai cer un cent!
Nici o zi acum să-mi cumpăr nu mai vreau!
Dintr-un univers prea mare unde Eu am rătăcit!
Nici cuvântului glas.... când Eu încă nu mor!
Nu mai cer nopților somn, nici somnului vis!
Nu mai vreau să-mi mai atingi inima prin care-mi curgi!
Nici cerului infinit unde Eu tot m-am pierdut!
Nu-ți mai cer acum nimic din tot ce Eu n-am avut!
Nu mai cer soarelui zi senină, nici iubiri milă!
Nu mai vreau vedere într-o lume de durere!
Nici auz când Tu n-ai glas și nici cuvinte!
Nu mai vreau vorba ce minte, nici icoane sfinte!
Nu mai vreau cruci între drumuri!
Nici pași rătăciți în lume fără Tine,
Când te caut în nu știu ce unghere!
Nu mai vreau gânduri ce mă dărâmă!
Nu mai vreau așteptarea care doare!
Nici ziua în care visul încă nu moare!
Nici noaptea fără stele, fără Lună, fără...
Fără Tine lipasa viselor mele stinghere!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să zbor...
Privește zborul liber nestingherit
Al păsărilor ce zarea o străbat,
Ele se îndreaptă spre infinit
Și îl parcurg în lung și-n lat.
Dorința-mi e să pot zbura
Să spintec cerul cu line aripi,
Mă stăpânește însă frica
Și nu încerc, cred m-aș strivi.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde ești?
Unde ești adolescență,
Plină de atâtea vise?
Unde ești tu tinerețe,
De gânduri ne cuprinse?
Suntem aici stăpâne,
La sânul tău,
Întruchipate
În bătrânețea,
Plină de amintiri.
Inima în sunete prelungi,
Își duce tic-tac- ul ei exact,
Ridicând spre apogeu,
Viața necurmată,
Fără popasuri leneșe,
Cu timp treptat,
Trecut, prezent și viitor.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație
Din îndepărtate bolți astrale
Lumina ta la mine a ajuns,
Imense gânduri personale
Atracției tale le-am supus.
Orbita mea își schimbă sensul
Într-o direcție încă imprecisă,
Dar calea încă mi-e deschisă
Prin constelații cât ține Universul.
Tu radiezi lumini necunoscute mie
Făcându-mi inima ca să tresalte,
Mai expansivă și plină de bucurie
Spre țeluri noi, tot mai înalte.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
PALETA DE CULORI
Oare ce culoare
Ți se potrivește?
Ești un albastru
Ca cerul nesfârșit?
Ești verde precum
Câmpul în primăvară?
Ești roșie ca merele
În toamnă?
Doar părul
E înzăpezit.
Culori diverse,
Inter pătrunse,
Amestecate palete,
Ca evenimente,
Devenite amintiri.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un rămas bun
Curgi, pârâiaș, spre marea ta
Și varsă-te grăbit;
Ai mei pași nu te-or mai urma
Mereu, la nesfârșit.
Curgi pe pășuni, nu te-agita,
Căci râu devii zorit;
Dar pașii mei nu te-or urma
Mereu, la nesfârșit.
Însă arinul va icni
Și-un plop va fi foșnit;
Și-albina îți va bâzâi
Mereu, la nesfârșit.
Și mii de sori te-or lumina
Și mii de luni, vădit;
Dar ai mei pași nu te-or urma
Mereu, la nesfârșit.
poezie de Alfred, Lord Tennyson (1 iunie 2021), traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
1 iunie, Ziua copilăriei
La întâi de Cireșar,
E un început de lună,
Aducem copiilor în dar
O lume mult mai bună.
Alergați, iubiți copii,
Prin pajiști cu stele,
Realizați din păpădii
Acele magice inele.
Venim să mai visăm,
Cu inimi inocente,
Împreună să plecăm
Spre lumile perfecte.
poezie de Mihai Leonte din Armonii majore
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Lacul cerului
De piscuri de ghețari înconjurat,
Nori albi își spală fața ne-ncetat.
Ciute și cerbi sorb apă și răcoare
Și se admiră-n unda-i căprioare
Numai în locul fără om și ură
Există apa cea mai pură.
poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde-i liniștea?
Liniște nu am de când
Ești prezentă-n viața mea,
Oare te voi păstra așa în gând
Nu te voi uita cândva.
Tu mă-nsoțești oriunde
Eternă, unde sunt și eu,
Mireasmă dulce, fascinante unde
Intimitate blândă ești mereu.
Hoinar gândul nu mai umblă
Ascuns ca altă dată, nu știu cui,
Inima mi-e iarăși plină
De limpezimea ochilor căprui.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
UN CANTEC...
Un cântec din inimă-mi zboară
Departe spre un țărm nelimitat,
Spre o țintă veche , ce poate m-a uitat,
Sau poate spre una imaginară.
Dar care-mi e ținta precisă?
Oare am eu un ideal adevărat?
Oricând inima mea tare mi-a pulsat
Chiar de-a avut sau nu o țintă concisă.
De vrei să-mi afli țelul meu
Vei încerca zadarnic să o faci
Vei spune, sigur nu mi-e greu.
Dar, ar urma concluzia să tragi
Specific, doar în felul tău
Și în final, va trebui să taci.
1963
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dispariție
Unde sunt cuvintele frumoase?
Dar unde ești să ți le ofer?
Relațiile noastre foarte serioase
Uneori mă lasă mai stingher.
Am să țes în jurul tău regrete
Le voi împleti cu salbe de dureri,
De buzele tale îmi e atât de sete
Dar unde ești să mi le oferi?
Visătoare clipe în tăcere trec,
Timpul tot mai monoton se scurge
Doar în natură pot să-mi reculeg
Liniștea ce printre ierburi fuge.
Lăsați-mă în plină singurătate
Trist nu voi fi, doar gânditor
Voi fi mai mult în libertate
Mă voi lăsa să fiu cuprind ușor.
poezie de Mihai Leonte (16 martie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curcubeul albastru
Desprins din codrul secular
Un curcubeu se regăsește,
Ascuns în cioata de stejar
Unde tăcerea întâlnește,
Apoi urcat pe cerul trist
Alungă norii cei zburdalnici
Și cu pretenții de artist
Răsare printre brazii falnici,
Se scaldă-n mare până-n zori
Creând un peisaj măiastru,
Pe cerul părăsit de nori
Devine-un curcubeu albastru,
Iar după ploaia cea trecut
Se-nalță-n zare peste lume
Trecând pe podul cel de lut
Spre marea nopților postume.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O notă de egoism
Iradiind speranțe doar visate,
Jocuri de stele ce dansează ușor
Aducând lumină în al inimii pridvor,
Un mare nesecat de viață izvor,
Fără gânduri de moarte.
Lasă-mi gândul să alerge vioi
Spre constelații, sisteme vecine,
În univers nimeni nu fie ca mine
S-adun meteoriți și pulberi fine.
Podoabe pentru voi!
Coborând din înălțimile astrale,
Din Lebăda și până la Steaua Polară,
Îmi voi găsi o situație mai clară
Căutând în adâncuri calea normală
În liniști abisale.
Dar nu. Nimic nu-mi place,
Nici pulberile fine de asteroizi,
Nici aripile rechinilor flămânzi,
Nici ochii unora perfizi,
Cu ei nu am ce face.
poezie de Mihai Leonte (25 ianuarie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Libertate
În fiecare zi
Și-n fiecare noapte
Am așteptat sperând
Să te privesc în ochi
Încă o dată
Libertate
Toți anii ăștia-n care
Mi se făcuse frig
Mi-era că n-am să pot
Pe nume să te strig
Mi-era și dor și sete
Și teamă uneori
C-ai rătăcit prin lume
Că nu mai sunt culori
Cu tălpile rănite
Acum atât de-aproape
Te așteptăm în zori
Să te întorci spre viață
Libertate
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Largi percepții de măsură
căile bătrâneții cu greu le parcurg
timpul mi-a pus poverile în spate
secunde de extaz ce repede se scurg
cerșesc de la viață scumpa sănătate.
cu soarta mea am strâns sublim tezaur
amintiri diamantine despre cerul generos
mi-am sculptat destinul pe un filon de aur
largi percepții de măsură au avânt pios.
azi închin iubirii romantismul verde
conjug sentimente cu splendide astre
Dumnezeul vieții vreau să mă dezmierde
să cearnă peste mine luminile măiastre.
zboruri printre curcubeie nu se vor mai pierde
ci vor urma drumuri spre zările albastre.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!