Ce umbră curată
Aruncă-n lumină o fată
E-aproape ca nimicul
Singurul lucru fără pată.

rubaiat de Lucian Blaga
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrenele fetei frumoase

I
Deoarece soarele nu poate să apună
făr de a-şi întoarce privirea după fecioarele
cetătii, mă-ntreb:
de ce-aş fi altfel decât soarele?

II
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul
e câteodată un vis.

III
O fată frumoasă e
lutul ce-şi umple tiparele,
deşăvârsindu-se pe-o treaptă
unde poveştile aşteaptă.

IV
Ce umbră curată
aruncă-n lumină o fată!
E aproape ca nimicul,
singurul lucru fără de pată.

V
O fată frumoasă e
a traiului cerişte,
cerul cerului,
podoabă inelului.

VI
Frumseţe din frumseţe te-ai ivit
întruchipată fără veste,
cum "într-o mie şi una de nopti"
povestea naşte din poveste.

VII
O fată frumoasă e
o închipuire ca fumul,
de ale cărei tălpi, când umblă,
s-ar atârna ţărna şi drumul.

VIII
O fată frumoasă e
mirajul din zariste,
aurul graiului,
lacrima raiului.

IX
O fată frumoasă e
cum ne-o arată soarele:
pe cale veche o minune nouă,
curcubeul ce sare din rouă.

X
Tu, fată frumoasă, vei rămânea
tărâmului nostru o prelungire
de vis, iar printre legende
singura adevărată amintire.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrenele fetei frumoase

I
Deoarece soarele nu poate să apună
făr' de a-şi întoarce privirea după fecioarele
cetăţii, mă-ntreb:
de ce-aş fi altfel decât soarele?

II
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul
e câteodată un vis.

III
O fată frumoasă e
lutul ce-şi umple tiparele,
desăvârşindu-se pe-o treaptă
unde poveştile aşteaptă.

IV
Ce umbră curată
aruncă-n lumină o fată!
E aproape ca nimicul,
singurul lucru fără de pată.

V
O fată frumoasă e
a traiului cerişte,
cerul cerului,
podoabă inelului.

VI
Frumseţe din frumseţe te-ai ivit
întruchipată fără veste,
cum "într-o mie şi una de nopţi"
povestea naşte din poveste.

VII
O fată frumoasă e
o închipuire ca fumul,
de ale cărei tălpi, când umblă,
s-ar atârna ţărna si drumul.

VIII
O fată frumoasă e
mirajul din zarişte,
aurul graiului,
lacrima raiului.

IX
O fată frumoasă e
cum ne-o arată soarele:
pe cale veche o minune nouă,
curcubeul ce sare din rouă.

X
Tu, fată frumoasă, vei rămânea
tărâmului nostru o prelungire
de vis, iar printre legende
singura adevărată amintire.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian Blaga şi blondele

- Îţi spun cinstit c-am mare trac,
Ăsta-i un semnal de-alarmă,
Doar ce-a "picat" Blaga la Bac.
- Las', fată, că-l ia la toamnă!

calambur epigramatic de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Misterul misterelor. Întunericul absolut este singurul lucru pe care-l vedem deopotrivă de bine fie cu ochii deschişi, fie cu ochii închişi.

aforism celebru de Lucian Blaga din Elanul insulei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

fată frumoasă

O fată frumoasă e o fereastră prin care privim în paradis.

definiţie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

E-aproape toamna

E-aproape toamna şi mereu mă cată
O nouă elegie să-mi inspire,
Mă simt precum o frunză legănată
În vântul cel lipsit de păsuire;

Am fost şi mugur şi lăstar odată,
M-a poleit a vieţii strălucire,
E-aproape toamna şi mereu mă cată
O nouă elegie să-mi inspire;

Ştiu că şi iarna va veni îndată,
Dar pentru asta n-o să-mi ies din fire,
Mai gust un vin sau mai admir o fată
Şi mai evoc, în gând, o amintire.

E-aproape toamna şi mereu mă cată.

rondel de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc cum o plantă se-ntinde din întunericul unei pivniţe spre lumină. Fiecare fibră i se îndoaie spre razele de soare. Nu poate trăi fără de lumină, şi totuşi planta nu simte şi nici nu vede lumina. Oare, sufletul nostru nu creşte şi nu se întinde şi el spre-o lumină pe care n-o simţim şi n-o vedem?

Lucian Blaga în Pietre pentru templul meu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa secretă când despoi un trandafir este de a găsi sub petale un trup de fată...

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O pată

O pată nu-i un lucru mare,
Când te numeşti maestru Caragiale:
Şi soarele le are pe-ale sale,
Dar pentru-aceea, tot rămâne soare.

epigramă de Şt.O. Iosif
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pată de lumină

o pată de lumină
pe floarea ta de iris,
a cărei petală
şi-a găsit fericirea
pe buza mea de sus.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula câinelui. Un câine, voind să evadeze din arşiţa şi lumina soarelui, încearcă să se culce în propria sa umbră.

aforism celebru de Lucian Blaga din Elanul insulei (1977)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Lan

De prea mult aur crapă boabele de grâu.
Ici-colo stropi de mac
şi-n lan
o fată
cu gene lungi ca spicele de orz.
Ea strânge cu privirea snopii de senin al cerului
şi cântă.

Eu zac în umbra unor maci,
fără dorinţi, fără mustrări, fără căinţi
şi fără-ndemnuri, numai trup
şi numai lut.
Ea cântă
şi eu ascult.
Pe buzele ei calde mi se naşte sufletul.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele nu-şi ascunde petele cu minciuni, ci cu prisos de lumină.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Veselin Corina Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Holderlin. Singurul caz când nebunia ni se pare o avansare a umanului spre divin. Un asemenea spectacol te face să vezi în dezagregare o apoteoză.

aforism celebru de Lucian Blaga din Discobolul (1946)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu două degete muiate în apă poţi să stingi o lumânare. Închizând pleoapele, poţi stinge o rază de soare. Dar noapte nu se face. Căci noapte nici nu poate fi. Nici noaptea pământului, noaptea cea mare, nu e noapte, ci doar o umbră într-un univers de lumină.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Fumed
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te văd,
oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi
din lumina aceea-nsetată adânc de
vieaţă?
Nimicul zăcea-n agonie
când singur plutea-n întuneric şi dat-a
un semn Nepătrunsul.
"Să fie lumină!"
O mare
şi-un vifor nebun de lumină
făcutu-s-a-n clipă:
o sete era de păcate, de doruri
de-avânturi, de patimi,
o sete de lume şi soare.

Dar unde-a pierit orbitoarea
lumină de-atunci-cine ştie?

Lumina ce-o simt năvălindu-mi
în piept când te văd-minunato,
e poate că ultimul strop
din lumina creată în ziua dintâi.

poezie celebră de Lucian Blaga din Poemele luminii (1919)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină din lumină

În mijlocul dimineţii stă taurul neînjugat.
Stăpâneşte un câmp. Luceşte ca o castană
proaspăt cojită.
Printre coarnele lui soarele vine în sat.

Lângă apă lină stă în puterea zorilor taurul
nemişcat. Înălţat şi frumos.
E ca Isus Christos:
lumină din lumină, Dumnezeu adevărat.

poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încântare

Domniţă din ţară bârsană,
lumină sunt, inimă, rană.

Trimite-ţi-aş veste să ştii
veninul cu ce bucurii

pe masă-mi s-amestecă-n cană,
Domniţă din ţară bârsană.

Din visuri născute în zori
trimite-ţi-aş negrele flori.

Dar teamă îmi e că le pui
la soare-n răscrucea oricui.

Rămâie, ah, toate în umbră.
Învoaltă minunea lor sumbră

să crească sub stea năzdrăvană.
Lumină sunt, inimă, rană.

poezie celebră de Lucian Blaga din volumul: Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încântare

Domniţă din ţară bârsană,
lumină sunt, inimă, rană.

Trimite-ţi-aş veste să ştii
veninul cu ce bucurii

pe masă-mi s-amestecă-n cană,
Domniţă din ţară bârsană.

Din visuri născute în zori
trimite-ţi-aş negrele flori.

Dar teamă îmi e că le pui
la soare-n răscrucea oricui.

Rămâie, ah, toate în umbră.
Învoaltă minunea lor sumbră

să crească sub stea năzdrăvană.
Lumină sunt, inimă, rană.

poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închideţi o plantă la întuneric şi veţi vedea ce monstru diform se va produce din pricina setei sale de lumină. Oare viaţa omenească nu produce şi ea astfel de monstruozităţi în tendinţa sa spre lumină?

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!