Ars poetica

Merg eu dimineaţa, în frunte,
Cu spicele albe în braţe
Ale părului mamei.
Mergi tu după mine, iubito,
Cu spicul fierbinte la piept
Al lacrimii tale.
Vine moartea din urmă
Cu spicele roşii în braţe
Ale sângelui meu -
Ea care nimic niciodată
Nu înapoiază.
Şi toţi suntem luminaţi
De-o bucurie neînţeleasă.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu mai revin, iubito

Cu dragoste de viaţă
Revin la tine iară!
Pe ale mamei braţe
Surâde primăvara.

Renaşte al meu cântul
Pe buze de scânteie
Şi aerul cel proaspăt,
Podoaba vieţii mele!

Coroane-şi fac prezenţă
De clopoţei sub raze,
A ta în tot fiinţă
Ne binecuvântează!

Iar prin ecouri multe
O gamă, rog, răsune:
Sărutu-ţi mâna, scumpo,
Ca spicul de cuminte!

Frumoasă, tu, femeie
Cu chipul tău de zeie,
Rămâne-vei tot mamă
Şi-a noastră mângâiere!

Cu dragoste de viaţă,
Sărutul de pe buze...
În ale mele braţe
Mai e loc pentru tine!

Eu te cuprind, o mamă,
Eu te sărut, măicuţă...
Deşi, ne eşti plecată,
Eu mai revin, iubito!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah

în sutienul-ocean seceră şi ciocan şi batistă
taie bat vântură spicele subţiorilor, subţiori
ale femeii de-o tristă
înfăţişare în momentul răpirii intempestive
din seraiul din ialomiţa din călăraşi din tele
orman (?!) oricum
din sudul îndepărtat de banat – de o frunte
încă nemăsurată cu liniarul, cu fire cărunte
totuşi de-o tristă
înălţare la pătrat, chiar la cub a întregului
craniu pe umerii dinadins depărtaţi deseori

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spicele

Vântul verii dinspre grâne
Vine, mirosind a pâine.

Dar şi luna-n cer se plimbă,
Rumenită ca o jimblă.

Spicele de asta-n noapte
Nici n-au somn, fiindcă sunt coapte,

Şi foşnind, ar vrea să spună:
"Pâinea-i nouă. Poftă bună!"

poezie de Victor Tulbure
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâi să lucească pe vârful peniţei stropul cel roşu al sângelui meu, pe urmă roua pe iarbă.

citat celebru din Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

printre spicele de grâu
se zăresc
firavi
macii roşii.
adună-i pentru mine!

gogyohka de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu Ţie, Tu mie

Scap de laţul gândurilor cazone.
Ruptă din omoplaţii trecutului,
în mine, ireproşabila armonie,
zâmbeşte prezentului lumină.

Petale roşii transcedentale
mă înapoiază suspinatei lumi.
Înmlădiind atingeri infinite,
în leagănul palpabilelor braţe,
ascult miresmele îmbobocirii.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul muşcatelor

Albe şi roşii muşcate
Râd la ferestrele tale,
Clipesc suav din petale,
În tulpină seva se zbate.

La ferestre stau înşirate,
Cu drag te aşteaptă în cale.
Albe şi roşii muşcate,
Râd la ferestrele tale.

Când toamna vine agale,
Florile tale stau supărate.
Atât de frumos colorate,
Ele varsă lacrimi de jale...

Albe şi roşii muşcate.

rondel de Ioan Friciu (22 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştit

stă un titlu/ aşternut/ aşteptându-şi poezia

dimineaţa în braţele tale
îşi desenează pe ale mele braţe
ziua

semnând
flori/ şi nori/ şi un soare

poezie de Alina Babcinetchi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul privighetorii

Cu blândeţe atingi al meu obraz
cu vârfurile degetelor îl guşti, ce viu extaz...
Pe buzele mele de sticlă-arămie
pui al tău vis cristalin de iubire.
Mări albastre infinite,
răsărituri clare de speranţe albite,
lumină-n flash-uri colorate,
sentimente de o mie de karate...
Furişate-s între mâinile mele
ale tale eterice pene.
O, Înger al meu, sideral!
Mii de rândunici de cristal,
ameţite de-atâta veselie frumoasă,
s-au inălţat din mintea mea măiastră
în transparenţa zborului de cleştar
pentru a readuce sărutul primăvăratec
în imensitatea cerului tău singuratec.
Va fi cântecul diafan de privighetoare
din înfocatul piept incendiat de roşu-ardoare
a ajunge primul printre parfumaţii muşchi
şi spicele aromatizate, prinse mănunchi,
în tăcutul cuib al splendidei tale inimi
lăsand în urma paşilor pierduţi, patimi.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii noştri roşii

degeaba întindem braţele
din nimic în nimicul după asemănare suntem
şi nu ne mai împărţim
suntem dumnezeul căruia nu-i mai pasă
avem şi câini
suntem câini
o grămadă de lumi din care să facem filme
în care să ne sărutăm şi tot nu ne va ajunge
aşa că ne părăsim prin toate lunile pentru pâine
oricat de mult am ajunge să ne iubim sau să ne urâm
ne părăsim pentru pâine
s-o punem pe masa din bucătărie
unde mulţi dintre noi nu s-au ţinut niciodată în braţe
şi dacă au făcut-o
tot ce a rămas e tot ce rămâne după ce te apleci să ridici o monedă de 10 bani
pentru noroc se spune
şi se mai spune despre oameni
oameni
când nimic nu se mai întâmplă
şi câţi n-am fi fost noi?!

poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată, iubito

niciodata, iubito, n-am sa merg fara tine
esti prezenta in sangele meu galopand
te simt ca pe-o bautura in vine
cutit ce-mi taie sfoara unui gand

niciodata, iubito, n-am sa ador altceva
decat sanii tai mici far-a bluzei perdea
leganarea soldurilor tale fierbinti
ce scoate pe Corso
vanzatorii din minti

niciodata, iubito, n-am sa umblu hai-hui
in palma mereu imi vei sta ca un cui
rastignit in aceasta ravnita dulceata
ce tine o viata

in cosmos trimis sa comand escadrile
sa cuceresc un meteorit
din alta cale lactee
stapungand in iures norii atomici
vei fi, dintre stele,
singura ravnita femeie

si-n moarte de-ar fi sa cobor fara lift
sa umblu
prin ale iadului odai cu metroul
tot la tine iubito m-as gandi
admirandu-ti, in zmoala,
trusoul.

poezie de Lucian Avramescu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul tot plânge după noi

lumina s-a şerpuit să iasă
prin gura peşterii, iubito
spre o nouă agonie
trimite câteva furci curcubeului
cântă prin vertebrele arborilor
scutură de candori şi vise
trupul meu de smirnă şi tâmâie
se trezeşte dimineaţa lângă mine
pe cartea ta de versuri, iubito
scrise de mine cu praf din stele
se prăvălesc tăcute pe podea
îmbrăţişate, sonetele mele
dimineaţa- languroasă femeie-
aruncă spre mine catifelaţii nuri
cad secerat în prejma senzualei ei guri
este tragic de frumoasă
ca tine iubito şi la fel dumnezeie
păstrează ascuns soarele
în rochia-i pictată de curcubee
se dezbracă de ea printre ploi
prin ţipetele sângelui îţi ia locul
doar timpul spânzurat, iubito
tot plânge după noi.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne îmbrăcăm în ploaie, iubito!

Să ne îmbrăcăm în ploaie, iubito!
Aşternutul verii cu iarba cosită e aproape
Sânii tăi miros a salcâm,
Unduirea părului tău a libertate,
Pe braţe îţi prind fluturi coloraţi, iasomii,
Răsărite din ploaie şi noapte
Cuvântul se tot coboară în seri de aprilie,
Din stele ce miros a gutui
Încă puţin şi vom trece marea,
Dăruindu-ţi o icoană din calcar nestins,
Inima mea va fi zidită în cetăţi,
În fiecare primăvară şi iarnă
Florile de cais care au nins
Au nins pentru tine
Când sufletul meu tace între prunci la izvor
Ca o stofă din mine ce pleacă şi nu se întoarce
Decât atunci când din aripi înfrunzesc cocorii.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strânge-mă, iubito

aşează, iubito, pletele tale
printre stele
pune scara sufletului meu şi urcă-n mine
şi joacă-te cu ele

pune trupul meu, iubito, acoperiş
gândurilor tale
şi lasă ploaia fără vise rele
să cadă, iubito, cu fericire

soarbe-mă încet, ca un izvor cu apă vie
cată-mă până în adânc de trup
leagăne-te-n şolduruile tale pietroase
şi
fi furtună-n mine

strâge-mi coapsele cu palmele
înfinge-mă adânc ca să mă doară
strigă că mă vrei
şi roagă-te ca să nu moară

strâge-mă, iubito, din drumuri rătăcite

poezie de Viorel Muha (februarie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisesc că românul care nu aude căderea lacrimii altui român nu mă interesează fie el şi cel mai bogat om din lume.

citat celebru din Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimii mari

Când vorbesc, îţi curg lacrimii mari pe faţă
Nu te strîng în braţe şi mie lacrimile-mi vor cădea!
Dar te strâng atât de tare, încât încep să plâng
Şi închid a mele pleoape şi trag a mea perdea.

Rămân cu tine în noapte, să-ţi fiu în preajmă, strajă
Căci tu esti fructul însinemi şi eu sunt doar o coajă
Se închid ochii lângă tine, dar nu mă duc în somn!
Mă acopară a ta mână şi n-am cum să adorm.

Şi dimineaţa-mi pare, de parcă am visat
Cum îmi stăteai în braţe şi eu stăteam pe pat
Şi-ţi aud a tale buze, la ureche cum şoptesc
Îţi iubesc eu trupul, dar sufletul tot ţi-l urăsc!

Şi dinadins îmi spui, că tu eşti lângă mine
Îmi simt sângele slab şi umbra ta spre mine vine
Căci am carnea moartă şi mâinile-s de ger
Şi ochi mei de plumb, cu ploapele de fier.

poezie de Ilie Dragomir (9 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, creştine, la cişmea

De pietre arunci peste mine,
durere nu simt, ci iubire.
Nici zgomotul cetăţii nu se-aude
doar dangătul suav din turla bisericii
aşază cununa de summa cum laude,
sufletul liniştit savurând laptele stâncii.
Timpul, păşeşte şi el în vârful piciorelor
să nu rupă tăcerea ce-a creat
albe şi roşii hotare ale stelelor.
Sunt stele ale Crăciunului adorat
ce apă-au băut din lingura -zânelor
şi zarea în culori au îmbrăcat.
Steaua călăuză mă poartă la locul sfinţit şi cu dor,
pe braţe de suflet să primesc
Copilul născut, nu făcut... Salvator.
E pace celestă în inima mea,
din ea îţi ofer necondiţionat...
Vino, creştine, la cişmea,
apa mântuirii şi-a iubirii bea, emoţionat!

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce mai suflu dimineaţa în promoroaca geamului, dacă nu se mai văd prin zăpadă urmele mamei?!

citat celebru din Grigore Vieru
Adăugat de Chira Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito...

Iubito... lasă-mi clipele să doarmă
Prinse-n iubirea mea din toamnă
Nu le trezi din depărtări
Lasă-le să ardă-n vis sub sărutări...

Iubito... lasă-mi zâmbetul pe buze
Să uit căutările confuze
Nu mă trezi din reveria mea
Lasă-mă să cred că eşti o stea...

Iubito... lasă-mi parfumul tău cel crud
Să îl respir când crunt asud
Simţindu-te în nopţi tot lângă mine
Fantasmă-n gând cerând iubire...

Iubito... lasă-mă să fiu al tău
Nu vreau să fiu în viaţa ta ecou
Hai vino, trezeşte-mă cu drag
În braţe să te trec al casei prag...

Iubito... vino să te strâng în braţe
Pe ochi să te sărut, pe toate
Pe buze şi pe păru-ţi mirosind
A trandafiri, a flori de crâng...

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipă limpede

Ţine-mă, în braţe,
soartă,
Mângâie-mi pe frunte,
stele
Şi în ochii tăi,
cu grijă,
Pune-mi, numai peruzele!
Înfloreşte-n piept
iubirea,
Ce din faşă mi-ai promis,
Să îmi depăn
fericirea
Pe aripa ei de vis!
Ţine-mă, în braţe,
soartă,
Legănându-mi clipele
Să găsesc în ele,
poartă,
Pentru drumul limpede!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru (10 noiembrie 2010)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!