Chiar viciile şi defectele morale întrunesc uneori amintite trăsături ale sublimului sau frumosului cel puţin în felul în care sunt ele receptate de sentimentul nostru sensibil, fără un examen al raţiunii. Mânia unui om stârnind spaimă este sublimă, aşa cum e mânia lui Ahile în Iliada.

Immanuel Kant în Despre frumos şi bine
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care este crud cu animalele devine nemilos şi în relaţiile sale cu oamenii. Poţi judeca inima unui om după felul cum tratează animalele.

citat celebru din Immanuel Kant
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filozofului Immanuel Kant, autorul lucrării "Critica raţiunii pure" (inspirată după epigrama "Lui Kant", de N. Ghiţescu)

Metodic, clar şi fără ură,
Tu critici raţiunea pură,
Iar eu – cuprins de-amărăciune,
Pe omul fără raţiune...

epigramă de George Budoi din Critică şi critici (3 iunie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânia, rezultat al dragostei perfecte

Motto: "Sentimentele sunt pur şi simplu sentimente. Ceea ce faceţi cu ele le face corecte sau greşite. Dragostea perfectă şi mânia merg mână-n mână; într-adevăr mânia este rezultatul dragostei perfecte." (David Seamands)

De sentimente ne lovim oriunde punem pasul,
Nu sunt rele sau bune, urâte sau frumoase...
Ele-s doar sentimente dorind să-şi afle glasul
În inimi împietrite cu feţele mieroase.

Nebuni şi orbi, voi care nu ştiţi a învăţa
Despre mânia voastră că-i foc dintr-o iubire,
Cândva, ea v-a robit... născută a înălţa
Suflete rămase restante la gândire.

Nicicând n-a fost ea mai divină,
Mânia mea frumoasă, atunci când a tunat...
Crescând din indignare şi din a mea vină,
Revărsă dragoste perfectă ca şi rezultat.

Născându-se pentru fiinţe ce n-au putut iubi,
Prin sentimentele ce noi le urâţim sau le-nfrumuseţăm
Urmare a lor, sunt fapte de a fi sau a nu fi
În vrednici sau prihăniţi pe care-i ignorăm.

Mânia nu răneşte când ştii să o iubeşti,
Nu e resentimentul cu care o confunzi...
E dragostea perfectă în care te-oglindeşti,
Văzându-te prin ploi fără să te uzi.

Mânia, rezultat al dragostei perfecte...
Adesea ele două mergând pe-acelaşi drum
Eu am băut a lor comoară cu arzătoare sete,
Aflând că e păcat când nu le simţi nicicum.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raţiunea pură conţine deci, ce e drept, nu în folosirea ei speculativă, dar totuşi într-o anumită folosire practică, anume cea morală, principii ale posibilităţii experienţei, anume ale unor astfel de acţiuni care, fiind conforme cu regulile morale, ar putea fi întâlnite în istoria omului. Căci din moment ce ea ordonă că astfel de acţiuni trebuie să se întâmple, ele trebuie să se şi poată întâmpla, şi trebuie deci să fie posibilă o specie particulară de unitate sistematică, anume cea morală, pe când unitatea sistematică a naturii n-a putut fi demonstrată prin principii speculative ale raţiunii, căci raţiunea are în adevăr cauzalitate în raport cu libertatea în genere, dar nu în raport cu întreaga natură, iar principiile morale ale raţiunii pot produce în adevăr acţiuni libere, dar nu legi ale naturii. Prin urmare, principiile raţiunii pure în folosirea ei practică, dar mai ales în cea morală, au realitate obiectivă.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce oamenii pe care mânia îi face să roşească sunt mai puţin de temut decât pe cei pe care-i face să pălească. Astfel, vedem că unele persoane pălesc sau tremură când se mânie, după cum vedem altele care roşesc şi uneori chiar plâng la mânie. Se crede îndeobşte că mânia celor care pălesc este mai de temut decât a celor care roşesc. Explicaţia este că atunci când un om nu poate sau nu vrea să se răzbune astfel decât prin mimică şi prin cuvinte, el pune în acţiune întreaga sa căldură şi întreaga sa forţă încă din primele clipe ale emoţiei, din care pricină se înroşeşte, pe lângă că uneori regretul şi mila pe care le simte omul pentru sine însuşi, pentru că nu poate să se răzbune îl fac să plângă. Şi dimpotrivă, cei care se abţin şi se decid pentru o răzbunare mai mare devin trişti, socotind că fapta care i-a mâniat îi obligă să se răzbune. Dar când trec apoi la făptuirea răzbunării se încălzesc cu atât mai mult, cu cât au fost mai reci la început, la fel cum febrele care încep cu frig sunt de obicei cele mai violente.

citat clasic din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numesc lumea, întrucât ar fi conformă tuturor legilor morale (cum de altfel ea poate fi, potrivit libertăţii fiinţelor raţionale, şi cum trebuie să fie, potrivit legilor necesare ale moralităţii), o lume morală. Ea este gândită numai ca lume inteligibilă, întrucât aici se face abstracţie de toate condiţiile (scopurile) şi chiar de toate obstacolele moralităţii (slăbiciune sau corupţie a naturii omeneşti).

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurele obiecte ale unei raţiuni practice sunt deci cele de Bine şi Rău. Căci prin cel dintâi se înţelege un obiect necesar al facultăţii de a râvni, prin cel de-al doilea unul al facultăţii de a detesta, ambele însă după un principiu al raţiunii.

Immanuel Kant în Critica raţiunii practice, Despre conceptul unui obiect al raţiunii pure practice (1788)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pentru mânia ta vei fi pedepsit, ci chiar mânia ta te pedepseşte. E bine ca oamenii să-şi învingă cu iubire mâniile.

citat din Buddha
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kant, Immanuel

Kant, fără îndoială, este cel mai eminent dintre filosofii moderni. Este totodată acela a cărui doctrină continuă să producă efecte şi pătrunde mai adânc decât oricare alta în cultura germană. V-a influenţat chiar şi pe dumneavoastră, fără să-l fi citit.

definiţie celebră de Goethe în Convorbiri cu Goethe, conversație cu Johann Peter Eckermann (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există cuvinte pentru a descrie felul în care cântă Claude Debussy unele "Preludii". Nu are virtuozitatea unui specialist, dar tuşeul lui este extrem de sensibil. Ai impresia că sunetul se desprinde direct de pe corzile clapelor, fără mecanismul ciocănelelor. Foloseşte pedalele aşa cum n-a mai făcut-o nimeni înaintea lui. Rezultatul este poezie pură.

citat clasic din Alfredo Casella
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot interesul raţiunii mele (atât cel speculativ cât şi cel practic) e cuprins în următoarele trei întrebări:
1. Ce pot şti?
2. Ce trebuie să fac?
3. Ce-mi este îngăduit să sper?

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii care se iubesc

Copiii care se iubesc se-mbrăţişează în picioare
Lângă porţile nopţii
Şi trecătorii care trec îi arată cu degetul
Dar copiii care se iubesc
Nu sunt acolo pentru nimeni
Şi numai umbra lor
Înlănţuită umbra tremură în noapte
Stârnind mânia trecătorilor
Mânia şi dispreţul lor şi râsetele şi invidia
Copiii care se iubesc nu sunt acolo pentru nimeni
Ei sunt în altă parte dincolo de noapte
Mult mai presus decât lumina zilei
În orbitoarea strălucire a primei lor iubiri.

poezie celebră de Jacques Prevert
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi sensibil, adică a fi real, înseamnă a fi obiect al simţurilor, şi deci a avea în afara sa obiecte sensibile, obiecte ale sensibilităţii. Sensibilitatea este singura formă de cunoaştere umană prin care ne sunt date obiectele. Acestea nu pot fi date omului decât în măsura în care îl "afectează";ca fiinţă senzorială el este o fiinţă care este afectată de obiecte, pasivă;o fiinţă care suferă.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numim frumos ceea ce este reprezentat fără concept ca obiect al unei satisfacţii universale. Această definiţie a frumosului poate fi dedusă din cea precedentă care-l prezintă ca pe un obiect al unei satisfacţii cu totul dezinteresate. Căci cel care este conştient că un lucru i-a produs lui însuşi o satisfacţie dezinteresată nu poate aprecia acest lucru altfel decât că el trebuie să conţină cauza satisfacţiei pentru oricine.

Immanuel Kant în Critica facultăţii de judecare
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânia

De demult, chiar din vechime,
Şi în proză, şi în rime,
S-a tot spus cum că Mânia
Soră e cu Nebunia.
În zadar s-a spus, Preasfinte:
Omul tot n-a luat aminte.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (5 iunie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care se teme nu poate judeca sublimul naturii, aşa cum cel care este dominat de înclinaţie şi dorinţă nu poate judeca frumosul.

Immanuel Kant în Critica facultăţii de judecare, Analitica sublimului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânia

Bine-a spus Horaţiu, după cum se ştie,
Că mânia este-o scurtă nebunie.
Cu atâta este mai periculoasă,
Cu cât e mai lungă şi mai belicoasă.

poezie de George Budoi din Cugetări versificate (23 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima întrebare este pur speculativă. Am epuizat (cum îmi închipui) toate răspunsurile ei posibile şi, în sfârşit, am găsit pe acela cu care raţiunea trebuie, desigur, să se mulţumească şi, dacă nu e vorba de domeniul practic, are şi motiv să fie mulţumită; dar am rămas tot atât de departe de cele două mari scopuri spre care era îndreptată propriu-zis această întreagă străduinţă a raţiunii pure, ca şi când, din comoditate, am fi renunţat chiar de la început la această muncă. Dacă este vorba deci de cunoaştere, atât cel puţin este cert şi hotărât, că niciodată nu vom avea parte de ea cu privire la cele două probleme.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Practica psihanalistă arată că forţele conştiinţei morale care determină îmbolnăvirea în caz de succes, îmbolnăvire care de obicei este provocată de frustare, sunt strâns legate de complexul Oedip, de raportul cu tatăl şi mama, aşa cum se întâmplă poate cu sentimentul nostru de vinovăţie în genere.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânia este varianta controlată a furiei. În timp ce furia seamănă cu un foc de artificii, care se stinge repede, mânia face să se crispeze tot corpul şi tensiunea excesiv de mare dispare lent.

Ute Ehrhardt în Fetele rele obţin tot ce vor, fetele bune nu pierd nimic
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!