Moartea codrului
Am adus topoare să tăiem pădurea
mut bătrânul codru, mut și vântul sur
sună-a gol pământul, cad copacii, dur
nu se mai tocește de tăiat securea.
Noi tăiasem codrul încă din amurg
dimineața, însă, sub arginți de rouă
ne privim, tăiate, mâinile-amândouă
și din munte așchii dureros se scurg.
poezie de Corneliu Vasile din revista "România literară" (14 decembrie 1972)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre vânt
- poezii despre rouă
- poezii despre munți
- poezii despre moarte
- poezii despre durere
- poezii despre dimineață
- poezii despre copaci
- poezii despre bătrânețe
Citate similare
Darul cuvântului mut
Mut e Cuvântul,
El, totuși, se-aude.
E mut ca pământul,
Darul Lui îl pătrunde.
Mut, fără sunet,
Cu-atâta putere.
Mută tăcere
De veacuri și... vrere.
El, Cuvântul a spus
De faceri. Născare.
El, Cuvânt a adus,
Izbăvire, scăpare.
E oriunde, oricând,
De atunci... Este tot.
E mărire în gând
Înălțat' din clocot.
Dar, în tot și în toate,
În muțenia mută
Darul, El îl împarte.
Primește-L și-ascultă!
poezie de Mara Emerraldi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre sunet
- poezii despre mântuire
- poezii despre gânduri
- poezii despre cadouri
- poezii despre Pământ
Pădurea-și numără copacii
S-ar răsuci-n morminte dacii
De-ar auzi despre ce zic.
Pădurea-și numără copacii,
Iar numărul e tot mai mic...
Ici, colo, câte-un brad visează
Că va ajunge pân' la cer.
Pădurea se tot micșorează
Și cântăreții, triști, îi pier.
Când cerul lacrima își varsă,
Că nu mai poate îndura
Să vadă cum pădurea-i ștearsă,
Copacii prind a lăcrima.
Pădurea-și numără copacii
Făcându-și loc în umbra lor,
Iar cântăreților, buimacii,
Le dă mult spațiu pentru zbor.
Ne mor copacii sub securea
Inconștienților avari
Care consideră pădurea
Un loc din care poți să cari
Din bogăția lumii, verde,
Și-n locul gol să nu plantezi.
Pădurea,-n viitor, se pierde,
Pe lângă ea, și noi, nu vezi?
poezie de Lidia Iustina Terecoasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre muzică, poezii despre zgârcenie, poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre verde, poezii despre tristețe sau poezii despre numere
Doină
Foaie verde de stejar
Pădure codru secular
Seva-ți plânge de prin cioate
Tulpini multe fiind tăiate
Trupu-ți este sfârtecat
Te-ai cam împuținat
Arbori falnici ți-au tăiat
Unde-i codrul de altădat′?
Foaie verde de gorun
Plânge ursul nostru brun
Plâng și cerbi și căprioare
Plâng și cele răpitoare
Nu-și mai găsesc adăpost
Tu le-ai fost de avanpost
Însă acum te-ai împuținat
Unde-i codrul de altădat′?
Foaie verde de castan
Inundații, an de an
Se pogoare peste sate
Producând calamitate
Când pădure, erai deasă
Opreai puhoiul din fașă
Pădure mult s-a defrișat
Unde-i codrul de-altădat′?
Foaie verde de gârniță
Vara-i tot mai mult arșiță
La câmpie îi ca-n deșert
Viitoru-i mai incert
Climatul s-a aridizat
Extremele s-au accentuat
De când pădure, te-au tăiat....
Unde-i codrul de-altădat′?
Foaie verde de frasin
Omul, de n-ar fi hapsân
Pădurea ar iubi mai mult
Și-ar face din asta un cult
Pădurea dacă-i măreață
Înseamnă mai multă viață
Iar pădurea-i pentru toți
Și nepoți și strănepoți
Foaie verde de arțar
În pădure-i vai și-amar
Jefuită-i zi și noapte
Mai nou, se fură cu acte
Și-i tăiată, și-i vândută
La străini ce dau valută
Dacă-i mai lăsăm pe hoți
Ce-om lăsa la strănepoți?
poezie de Ionel Popa (1 decembrie 2013)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre stejari, poezii despre plâns, poezii despre viață, poezii despre urși, poezii despre sat, poezii despre noapte, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Orașul mut
La poarta orașului mut
așteaptă templierii din marmură
să primească tributul pentru Terra,
semnul infinit și soldații
defilează printre flăcări,
rupând tăcerea tăcerilor
ce arde-n vatra zestrei
ruptă din destinul florii,
aleargă piatra și lemnul,
cerând dreptate și iubire
pentru orașul mut,
plin cu sânge și cu dor,
în orașul mut aleargă energiile
spiritului solar,
orașul mut își așteaptă muții,
Soarele îi plimbă printre stele,
rupând vraja vrăjilor vieții terestre,
Orașul mut nu doarme niciodată,
și totuși doarme etern!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oraș, poezii despre Soare, poezii despre sânge, poezii despre stele, poezii despre somn, poezii despre plimbare sau poezii despre lemn
Timp în amurg
Pe strada cu dale a vechilor pași,
Trec umbre grăbite, cu gol în priviri,
Iar ploaia îndeamnă copacii golași,
Cu lacrimi de frunze, să-și plângă-amintiri.
Și cad, se adună pe dale, șuvoi,
Pe urme lăsate-ntr-un alt anotimp
De suflete care, de mână, în doi,
Pășeau neștiind ce-i amurgul în timp.
Se scurg amintirile-n frunze șiroi
Prin ploaia ce lasă copacii golași
Sub cerul de toamnă în care doar noi
Mai trecem pe dalele vechilor pași.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre suflet, poezii despre ploaie, poezii despre frunze sau poezii despre anotimpuri
Mi-au spus că nu văd pădurea din cauza copacilor. Apoi au tăiat și copacii. Dar pădurea tot nu se vede.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre copaci sau aforisme despre păduri
Codrul să rămână verde
Fără milă, cu securea,
Muntelui i-au ras pădurea.
Aurul verde al țării
A luat calea-înstrăinării.
Codrul își pierde destinul.
Guvernul e chior, nu vede.
Mai bine-ar pierde stăpânul,
Codrul să rămână verde.
poezie de Dumitru Delcă (14 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre guvern sau poezii despre aur
Am crezut că nu văd pădurea din cauza copacilor din față. Dar i-au tăiat. Și codrul nu-i!
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ștefan Vodă și Codru
Ștefan-Vodă rătăcit
Intră-n codrul înfrunzit.
Codru-i zice: "Domn viteaz!
Ce-ți curg lacrimi pe obraz?"
"Ah! îmi plâng ostașii mei
Morți, luptând ca niște zmei!
Codrul zice: "Dragul meu,
Încetează plânsul tău,
Căci din brazii mei trufași
Face-ți-oi voinici ostași
Ca să scapi biata moșie
De păgâni și de urgie".
"Fă!" răspunde mult voios
Domnul mândru, inimos.
Codrul puse a vui,
Brazii a-și însufleți,
Pe stejari a mi-i trezi.
Iar copacii mari și mici
Se făceau ostași voinici,
Și spre domn înaintau
Și din gură cuvântau:
"Să trăiești, măria-ta!
Hai la luptă, hai, Ștefane;
Du-ne-n oardele dușmane!"
Ștefan-vodă-nveselea
Și la luptă purcedea
Peste munte și muncel
Cu tot codrul după el.
Vai de ungurul semeț
Ce lupta c-un brăduleț!
Vai de leah, vai de tătar
Ce luptau cu un stejar!
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre armată, poezii despre mândrie sau poezii despre gură
Totul e mut...
Afară... timp necunoscut
În cimitir totul e mut,
Azi nu te-am mai recunoscut
Totul e mut...
Și sufletul îmi este trist,
Iar cimitirul e închis
Nu e la fel ca-n paradis
Totul e trist...
Afară șuieră un vânt
În cimitir coroane plâng,
Tu îmi mai spui doar un cuvânt
Totul e-n vânt...
Amorul devenise mut
În cimitir totu-i urât,
Zarea-i un necunoscut
Totul e mut...
poezie de Alexandra Iulia Nyebela
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre prezent sau poezii despre coroană
Regina hoiturilor
Palatul ei este făcut din cranii.
Coroana ei este făcută din ultimele așchii
Sărite din nava vieții.
Tronul ei e un eșafod de oase, chinul lucrurilor
Spânzurate și brancarda sfârșitului.
Mantia ei este noaptea ultimului sânge.
Regatul ei este gol
Deșertul lumii, din care ultimul țipăt
A zburat greoi, îndepărtându-se neajutorat
În orbirea și-n tăcerea și-n surzenia golfului
Întorcându-se, micșorat, mut,
Să domnească peste acea liniște.
poezie de Ted Hughes din "Cioara. Din viața și cântecele ciorii" Ted Hughes editura CORESI, ediție 2022, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre sfârșit, poezii despre palate sau poezii despre deșert
Ecologică
Cu glasul trist spunea pădurea
Văzându-și brațele tăiate:
- Când ai în mâna ta securea,
Ușor mai e să-ți faci dreptate!
epigramă de Victor Macarevici din ziarul "Viața Buzăului" (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tristețe, epigrame despre păduri, epigrame despre mâini, epigrame despre ecologie sau epigrame despre dreptate
Verde
Verde e vântul, clinul povârnit,
preț de o iubire aici am viețuit.
Bătrânul munte fără vârstă pare,
doar amintirea e bătrână tare.
Tăcutul e de moarte ocolit,
primul cuvânt, nevoi l-au zămislit.
Clinul cel verde, verdele vânt
tăcuți și orbi de-a pururi sunt.
Și eu am fost de-al locului și mut,
dar în cuvinte m-am pierdut.
Clinul și vântul, cu a lor verde fire,
tineri rămân, doar sieși mulțumire.
poezie de Wolf von Aichelburg, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă sau poezii despre tinerețe
Copacii
Primăvara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai frumoase flori.
Vara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai iubite fructe.
Toamna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai dureroase frunze.
Iarna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Speranța.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la muguri.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la sevă.
Și mai bate copacii
Până-i doboară la pamânt.
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre primăvară, poezii despre muguri, poezii despre iarnă sau poezii despre frumusețe
Copacii sunt poezii pe care pământul le scrie pe cer. Noi îi tăiem și-i transformăm în hârtie, pentru a ne exprima învățămintele pe ea.
citat celebru din Khalil Gibran
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre poezie, citate de Khalil Gibran despre poezie, citate despre hârtie, citate despre copaci, citate de Khalil Gibran despre copaci, citate despre Pământ sau citate de Khalil Gibran despre Pământ
Așteptare
Tăceri stridente, trotuarele înghețate, rebele,
Își amintesc pașii din ele.
Surâsul tău amărui, funigel
Plutește-n amintiri, stingher.
Furi azilnici se scurg
În cenușa vărsată de-amurg,
Fluturându-și cenușii comorile
Monezi cad din turn orele
Pe-acoperișurile sticloase și se duc, se duc
Nu știam că merg prin materie năuc
Și că iarna își flutură cenușie
Tăcerea stridentă; strada pustie.
Nu mai vreau să vii.
Se surpă schelării și cad
Aiurea, cu trosnet surd de brad.
Zidurile rămase departe
Își răvășesc în mine ferestrele sparte.
Liniile se despletesc și curg
În cenușa risipită în amurg
Și vântul rece, vântul oarecare
Monezi de aer zvârle pe trotuare.
Copacii te-au pierdut din ramurile goale
Frunză hohotită, pe șanțuri, canale
Privirea ruptă de pleoape către ei
Ca niște funigei plutește, vineți funigei...
Tăceri stridente, trotuarele înghețate, rebele
Își amintesc pașii din ele...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cenușă, poezii despre ore, poezii despre gheață sau poezii despre crengi
Vântul nu bate
Motto:
"Nu se știe ca pământul
Dincotro va bate vântul"
Vântul nu bate
Cât e bătut
De crengi uscate
Vântul e mut
Șuieră doar
Frunza de ulm
Sau de stejar
Iar eu adulm
E ca și cum
Ar mirosi
A foc un fum
Care s-ar irosi
Pe orice drum
Vântul nu cântă
Poartă decât
Talanga sfântă
La oi la gât
Ca să se-audă
Până la cer
Că iarba crudă,
Limba de fier
Pe-a râului gură
Când crede c-o fură
Păscută se face
Și vântul doar tace.
Ce știe vântul
Nu pot să știe
Nici apa vie
Și nici pământul.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre râuri sau poezii despre fum
Pixecure
Copacii sunt femei îndrăgostite,
La față schimbătoare, de iubit,
Ce pică de frumoase, desfrunzite
De vântul toamnei, un bărbat sosit
În pragul iernii, un poet cărunt,
Cu pix mai ascuțit decât securea,
Cu ochi de jar, pas ferm și glas de unt,
Care topesc, întinerind, pădurea.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr cărunt, poezii despre poezie sau poezii despre femei și bărbați
Introspecție
În noaptea asta cad
picături grele de jad,
ca bucăți de lemn tăiat
din abis fortificat,
pe o mână acum deschisă
dar de fel mereu închisă.
Strada-i pustie și universul e gol...
un dangăt de clopot se-aude ușor...
O strofă se exilează din mână,
bătaia de armă pare stăpână,
spre păsări golașe se-adună
și râuri formează-n cunună,
pe fruntea-mi se-așază nebună.
Dar cărui loc aparține exilul?
De ce trebuie să-nghit pelinul?
Unde locuiesc nelocuitorii Pământului
ce-au părăsit sălașul mormântului?
O formă de pahar are lumea
c-un văl susținut după gât...
Eu beau din iubirea eternă,
la soare și lună mă mut.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări sau poezii despre prăpăstii
Strigătul mut
Între tot și nimic
curg cântec abia deslușit,
mi-e sete și dor
de iarba ce-ar vrea să muște din noi...
Tremură noaptea
sau luna ne arde pe glezne?
Mărul din mâini,
poartă amprenta buzelor noastre...
ah, ce-mi place
strigătul mut al trupurilor noastre
și toată beția din ele,
jocul acesta nebun
ce pare o talpă de cer
sub care ne vrem striviți...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre mâini, poezii despre muște, poezii despre mere, poezii despre jocuri sau poezii despre glezne