Sacoşa de criză

galop nebun drumul pierdut
tu scrii o carte pe care n-o publici
sacoşa de criză din patru republici
o jucau nebunii la barbut

dimineaţa rămăsese agăţată pe schele
pe aici a trecut cândva Dochia
el lucrează la bursă tu lucrezi la Nokia
oraşul este plin de sechele

destinul învârteşte la macavelă
sclavii coborau dimineaţa în ham
lacrimile lunii prelinse pe geam
noi plătim fiscul cu aceeaşi cartelă

nimeni nu întreabă cum o mai duci
oamenii pe stradă vorbesc singuri
pentru picul de supă din linguri
cimitirele se umplu de cruci

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii

Oamenii sunt
din ce în ce mai grăbiţi,
merg pe stradă dând din mâini
şi vorbind singuri,
viaţa ajunge de nesuportat
şi mulţi dintre ei se sinucid

în jurul nostru mizeria
este din ce în ce mai multă
şi toată provine din interior

poezie de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii la început

Oamenii la început
zburau pân' la azimut;
apoi şi-au tăiat aripile singuri
şi au căzut în nişte ringuri
din care şi azi se luptă să scape
acoperiţi de mâzgă şi ape

Aruncă noroi unul pe altul
şi se trag în jos
că nimeni nu mai are timp
să privească înaltul

Marile puteri
joacă lumea la ruletă
la barbut, la biliard
ca la orice cafenea de pe bulevard:
Ele au cărţile, ele fac jocul
ele aprind focul!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început

la început m-am speriat în gând
pentru puiul de măr plăpând
pentru copilul care nu se născuse
pentru pădurile care plecau de la locul lor
pentru trecut pentru viitor

salcâmii îndrăgeau noaptea cadrilul
gardurile fără cârmă
jucau noaptea pe sârmă
cine ştie cui făceau în ciudă
dimineaţa bătătura era udă
şi după ce am văzut care e şpilul
mi-am dat seama că eu sunt copilul

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa mohorâtă

Dimineaţa mohorâtă
Şade ca o babă hâdă,
Ce-a pierdut dinţii aseară,
Coborând din cer o scară.
S-a împiedicat de nori,
Lăcrimând apoi în ploi.

Dimineaţa e urâtă...
Nici nu râde, nici nu cântă,
Nu valsează prin arini,
Nici pe câmpul cu ciulini.
Aşteaptă bruma să cadă
Pe bostanii din livadă.

Dimineaţă fără glas,
Spune-mi ce a mai rămas,
Dintr-o vară ce-a trecut,
Şi-o iubire ce-am pierdut,
Din albastrul cer senin,
Picătură în destin...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un dor nebun de evadare

Ascult pierdut pădurea mea de şoapte
Un bir nedrept în fiecare noapte
Scadenţa care pururi înfioară,
La cap de pod mă străjuie o fiară;

Mă bântuie nebun un dor de ducă
Şi-mi fâlfâie la geam ca o nălucă
Să fug din lume ca dintr-un tablou
Să fug de toţi. Şi să mă nasc din nou!

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevăzută roata

cocorii desenaţi pe cer
fântânile lumii secară
o pasăre trece prin mine hoinară
şi totul capătă un aer stingher

speranţe şi frunze de nuc
în faţă un munte de var
uzanţele lumii dispar
şi nimeni nu ştie unde se duc

comisari de tablă umblă pe-ntuneric
lacrimile noastre nu ne mai ajung
în oraşul cu numele ciung
noaptea se aude un hohot homeric

nimeni nu ne ştie nimeni nu ne crede
ziua neputinţei scadenţele plata
cine învârteşte nevăzută roata
adevărul milei ca un ied e

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţire

Parcă şi florile din glastră
Vorbesc de desparţirea noastră
Şi plâng muşcatele la geam
Căci am pierdut tot ce aveam

Şi lacrimile se preling
Peste pervazul prăfuit
Şi căt aş vrea să nu le ating
Şi cât aş vrea să uit...

Aud cum frunzele se frâng
Sub lacrimile grele
Şi cât aş vrea să nu mai plâng
Să nu mai plângă ele...

Dar plângem toate lângă geam
Căci am pierdut tot ce aveam
Şi plâng şi eu şi florile din glastră
Acum la despărţirea noastră

poezie de Florentina Danu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rory: Bunicule, cum merge afacerea cu asigurări?
Richard: Eh, oamenii mor, noi plătim. Oamenii au accidente, noi plătim. Oamenii îşi pierd un picior, noi plătim.
Lorelai: Cel puţin aveţi un nou slogan.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost

am fost

m-a mărginit necuprinsul oraşului
atâta lume şi singuratatea mea, ţipând

de mult, cândva
m-am pierdut pe-o stradă, anonimă
o casă
un număr de nimeni ştiut
o cameră, un pat şi o carte
pe-o pernă cu lacrimi

am căutat
dar nimeni nu m-a găsit
cineva a trecut pe strada mea fără număr
şi-a şoptit

aici a stat cineva

poezie de Viorel Muha (septembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trecut prin noi pădurea

a trecut prin noi pădurea
ca un claun printr-un târg
când dau vişinile în pârg
şi-a sărit din cui securea

zboară vestea ca o goarnă
şi pătrunde-n multe case
drumul lung şi alb de oase,
noaptea liniştii răstoarnă

am zădărnicit cu totul
o cutumă din străbuni
şi am devenit imuni
când s-a tras la bursă potul

cine a făcut un semn
să ne-arate calea-ntoarsă:
drumul de la Piatra arsă
pân'la sapele de lemn?

poate nu-i de-ajuns să strig
şi mai trebui' o verigă
de la cea dintâi ferigă
pân'la ultimul covrig

toată lumea un dispreţ
afişează suveran:
orice job fără elan
a ajuns la mare preţ!

partea rea că vrem din toate
fără cel mai mic efort:
aspirăm la un confort,
fără să mai dăm din coate!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă

Ceauşescu în a lui "grabă"
A lăsat ţara în schele...
Cei de astăzi se întreabă:
Cu ce umplem (noi sechele)
Blocurile ce stau salbă
Goale, sumbre, singurele?!...

epigramă de Constantin Enescu (mai 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineaţa

Bună dimineaţa.... iubire,
Visele ni-se scaldă-n destin,
Răsăritu-i în haine de mire
Tu pe buze ai rouă, divin.

Dimineaţa iubito... e bună,
Liniştită şi plină de flori,
Din petale voi face cunună
Şi cămaşă... din sărutări.

Bună dimineaţa... cu soare
Şi cu patima nopţii.... în noi,
Ca o dulce şi vie chemare
A iubirii-mpărţite... la doi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineaţa, Soare

viaţa mă întreabă
-ce faci mai departe?!
zic -îmi văd de treabă
şi de cioburi sparte

viaţa îmi şopteşte
-cine-i omuleanul
care şi iubeşte
şi alin-aleanul?!

-zic că eu sunt dânsul
eu şi nimeni altul
când îi şterg de plânsul
lacrimei bazaltul

viaţa iar întreabă
-unde-i neajunsul
bag într-o silabă
scurt ca ea răspunsul

nu mai are viaţa
nici o întrebare
-bună dimineaţa
dulcele meu Soare...

poezie de Iurie Osoianu (10 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt cum se ridică ceaţa

patru treizeci şi unu dimineaţa
simt cum se ridică ceaţa
din străfunduri înspre ape
şi te simt din nou aproape
numai dacă întind mâna
azi şi mâine, toată săptămâna
simt golul dintr-un burduf
de parcă totul ar fi fost un bluff;
am trăit dar parcă nu,
şi m-aş fi trezit acu'
încărcat de ani dar gol
suferinţa e un pol
bine e că nu se vede
că sărmanul Arhimede
a simţit ca nimeni altul
ce contează e înaltul!
într-o lume de termite,
ce e omul, ce e pomul
uite-l cum se compromite
şi nu ştie ce e ohmul!

poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fotografia e ca pescuitul. Te duci dimineaţa şi nu ai idee ce te aşteaptă. Câteodată ai noroc şi oalele pentru crabi ţi se umplu cu homari. Alteori, te alegi cu nimic.

citat din Bob Croxford
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar nebunii

Mai pune mă' mâna pe-o carte
Rafturile gem, uite se rup
Viaţa e ca o închisoare şi la zdup
Nu poţi să ai de alta parte

Tainiţele se desprind din tine
Uită-te nisipul cum îţi cură
Acadelele car îţi ies din gură,
Mai bine le-ai fi înghiţit, mai bine

Ia cartofii de pe jar că trag în lună
Doar nebunii pot să scrie poezii
Uită-te în oglindă, nu te mai hlizi
Când lumina umbrele-şi adună

Pune întrebări, află cine eşti
Semnele coboară peste noi de sus
De ce eşti în stare, cine te-a adus
Aici unde plouă noaptea prin fereşti

Lasă-le să zboare celelalte trebi
Toacă-le mărunt până se pierd
Vorbele cu care crezi că te dezmierd
Vin de la străinii despre care întrebi

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre linişte

mai trec prin cimitire uneori,
e un peisaj inedit, mai ales toamna,
nicidecum sumbru

drumul pare mai liniştit câteodată printre cruci,
în oraşul de la capătul lumii

este un drum neumblat din deşertul umbrelor,
este o scurtătură prin oraşul păcatelor,
printre cruci, pe unde mai trec
uneori,
când oamenii nu mai încap unul de altul prin cetăţi.
când oasele mă încearcă,
când mă îmbolnăvesc de dorul tău,
când se răceşte întunericul
şi tace insuportabil

mai trec pe lângă cimitire uneori,
ca pe lângă Purgatoriul lui Dante.
ocolesc cu grijă
oraşul celor şapte păcate

pare o cale mai sigură către casă,
e drumul spre linişte

corbi uriaşi stau cocoţaţi
sinistru
pe o gară fără trenuri,
într-un oraş de la capătul
timpului,
croncănesc diabolic, tot mai tare,
atunci când trec
printre cruci,
uneori.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

din crucea veche
dimineaţa a răsărit,
un lăstar plăpând

haiku de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plimbarea noastră în amurg

Plimbarea noastră în amurg
N-a mai stârnit vâlvă în foburg
Lăsăm în urmă pete de tristeţe
Şi plopi care ne dau bineţe

Aceeaşi veche panoramă
Din cartierul de aramă
Cu internatul şi cantina,
Cu străzi pe care umblă carantina

Chioşcul bătrân cu ilustrate
Şi oameni care cumpără în rate
Bucurii cu lipsă la cântar
Şi vodcă proastă la pahar

Cu sărăcia-n haine noi
În care parcă nu mai suntem noi
Cu gratitudini şi obedienţe
Că alţii fac pe noi experienţe;

Cu surogate şi pastile
Plătim şi biruri, ni se iau din zile,
Şi peste noi încet se lasă
O tăcere care ne apasă

poezie de Ion Untaru din Floare de lotus (2006)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mult scrii, puţin publici

Epigrame-am scris vreo mie,
Din taina sufletelor noastre
Când le citesc, fir-ar să fie,
Observ că-aproape toate-s... proaste.

epigramă de Vasile Iuşan din Justiţia e oarbă...
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!