Cântecul tău dulce
Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să mă culce.
De cu seară până-n zori
gândurile-mi dau fiori.
Pară sunt, fuior de dor
prin lumina din pridvor,
și-atunci mă transfer în stea
și vorbesc pe limba mea,
căci dorul întinsu-mi-s-a
de la Nistru pân' la Tisa.
Cu el mă călătoresc
visul să ți-l împlinesc.
Limba noastră românească
este hrană sufletească,
peste plaiuri de baladă;
iarbă, miei, strungă, zăpadă.
Și de-a fost ades rănită
renăscut-a prin ursită.
Și aș vrea mereu să fie
numai viers de nelodie.
Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să ne culce.
poezie de Nicu Petria (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre dor
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- poezii despre oi
- poezii despre muzică
Citate similare
Cântecul tău dulce
Motto: "O mamă, dulce mamă, din negura de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;" (M. Eminescu - O mamă...)
Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să mă culce.
De cu seară până-n zori
Gândurile-mi dau fiori.
Parcă sunt, fuior de dor
prin lumina din pridvor,
și-atunci mă transfer în stea
și vorbesc pe limba mea,
căci dorul întinsu-mi-s-a
de la Nistru pân' la Tisa.
Cu el mă călătoresc
visul să ți-l împlinesc.
Limba noastră românească
este hrană sufletească,
peste plaiuri de baladă:
iarbă, miei, strungă, zăpadă.
Și de-a fost ades rănită
renăscut-a prin ursită.
Și aș vrea mereu să fie
numai viers de melodie.
Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să ne culce.
poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba mea, limba romana!
Limba mea e cea mai dulce,
Dintre toate pe pamant,
De ma las purtat, ma duce,
Printre versuri si prin cant.
Limba mea e din Lumina,
Rasarita-n zori de zi,
Limba mea, limba romana,
Straluceste-n poezii.
Limba mea-i glas de izvoare,
E in fluier de ciobani
E-n cant de privighetoare,
Si in graiul la tarani.
Limba mea e adierea
vantului, prin frunza deasa,
Limba mea-i dulce ca mierea,
Limba mea-i cea mai aleasa.
Limba mea-i freamat de stele,
E iubirea dintre frati,
E in versurile mele,
Si-n ecoul din Carpati.
Limba care ne aduna,
De la margini de pamant,
Limba mea, limba romana,
Va fi pururi graiu-mi sfant!
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (31 august 2018)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre versuri
- poezii despre superlative
- poezii despre stele
- poezii despre privighetori
- poezii despre miere
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Limba română
Limba română este patria mea
A zis poetul demult cândva.
Limba română e sufletul meu
Zic acuma cu mândrie eu!
Limba română e dor nemuritor
A zis pământul pe care trăiește al meu popor.
Limba română este a doua mamă a mea
A zis un copil cu ochi ca de stea.
Limba română e dulce și frumoasă
A zis un bătrân care stătea singur la un colț de masă.
Limba română e tot ce v-am dat eu mai sfânt.
A zis domnul cu glasul lui curat și blând.
poezie de Vladimir Potlog (29 august 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre patrie, poezii despre mândrie, poezii despre mamă sau poezii despre limba română
Sărută, mamă, fruntea
Sărută, mamă, fruntea
fierbinte și-asudată.
Sărutul tău alină
durerea dintr-odată.
Sărută, mamă, rana
ce ustură și doare.
Sărutul tău aduce
la toate vindecare.
Sărută, mamă, ochii
închiși de suferință.
Sărutul tău coboară
o sfântă ușurință.
Sărută, mamă, gura
ce plânge-ndurerată,
căci toată supărarea
îi trece dintr-odată.
Sărută, mamă, fața
cu lacrimi de durere,
căci ca sărutul mamei
nu-i leac, nici mângâiere.
Sărută, mamă, somnul,
ce-n leagăn se frământă.
Sărutul rugăciunii
dă pacea cea mai sfântă.
Sărută, mamă, dulce,
căci fața ta durută
și inima ta frântă
doar Domnul le sărută.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărut, poezii despre durere, poezii despre supărare, poezii despre suferință sau poezii despre somn
Limba mea
Limba mea e dor de mamă,
E limba rugăciunii din privdor,
Zâmbet țesut pe ie și maramă,
Și-i limba sufletului ars de dor.
Limba mea-i icoană sfântă,
Drum bătut spre infinituri,
În care plâng și-n care cântă,
Blânzi sihaștri pe la schituri.
Limba mea cântată-n holde,
Din zori de zi și până-n sară,
Ne adapă blândă ca din molde,
Setea dorului de țară.
Limba mea, cântată-n doine,
Mândru-ți susțin pledoaria:
Mai înainte de a fi Koine,
Tu scriai la Tărtăria!
poezie de Paul Aelenei din Graiul nostru românesc (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre religie sau poezii despre plâns
Si mai vreau sufletul
Vreau inima ta, iubito,
să ajungă floare, dor,
s-o știu cununată
cu parfumul lor.
Vreau ființa ta, iubito,
să fie o stea,
să lumineze cărările
din viata mea.
Si mai vreau sufletul, iubito,
să-și rostuiască izvorul
unde cântecul albastru
vindecă dorul.
Apoi să mă transfer
în sângele tău
și aproape de tine să fiu
cât mai simplu
și cât mai târziu...
poezie de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre inimă, poezii despre flori sau poezii despre albastru
Limba noastră
Limba noastră e dulce
Ca fagurul de miere,
E măreață și frumoasă
Ca luceafărul între stele.
E ca soarele care răsare,
Sus pe cer.
Limba noastră e plină
De taină, tandrețe și mister.
Altă limbă mai frumoasă
Nicăieri nu mai găsești,
Limba noastră cea română,
Limba gliei strămoșești!
Chiar și sufletul și dorul
Au și ele limba lor,
Acesta este limba vechilor cazanii,
Limba Românilor!
poezie de Vladimir Potlog (31 august 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre limba maternă, poezii despre frumusețe, poezii despre apicultură sau poezii despre Soare
O mamă ne unește...
Ardealul mi-e lumină, mi-e leagăn românesc,
La Putna mi-e credința, pământul strămoșesc
Oltenia, mai mândră, străluce românește;
Din Dobrogea la Nistru, o mamă ne unește.
Banatul este fruncea la granițe străine,
O, dulce Românie la ceas de rugăciune;
În vremuri de răstriște, în vremuri de război,
Ți-a fost călită vatra cu sânge de eroi...
poezie de Ștefan Radu Mușat din Constelații Diamantine, decembrie 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre graniță sau poezii despre eroism
Din lacrimă m-ai plămădit
(Cameliei Rogojinaru)
Din lacrimă m-ai plămădit, mamă,
Fiindcă fecior ți-ai fi dorit, mamă.
Tu n-ai știut, când am să cresc,
Iubire c-am să-ți dăruiesc, mamă.
În leagăn mi-ai pus busuioc, mamă,
În viața eu să am noroc, mamă.
Știai cât suferă o fată
De n-are noroc de la soartă, mamă.
Mi-ai pus arnici cules din ie, mamă
Și-n păr floare de păpădie, mamă
În leagăn, mamă mi-ai cântat,
De tine, mamă, m-ai legat, mamă.
În cântul meu ți-aduc cinstire, mamă,
Căci mi-ai dat viață și iubire, mamă.
M-ai legănat cu drag și dor,
Iar azi îți sunt de ajutor, mamă.
Măicuță, mâna îți sărut, mamă,
Și pentru tine îngenunchi la icoană.
Îți dăruiesc inima mea,
Măicuță bună, mama mea, mamă!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre prezent, poezii despre noroc sau poezii despre mâini
Dulce mamă Limbă Românească
Dulcea noastră mamă
Limbă Românească
niciodată-n teamă
n-o să te rostească
Limbă Românească
fagure ne ești de dor
nicidecum o mască
s-o purtăm în cor
Fagure ne ești de dor
niciodată-n teamă
numai în tricolor
dulcea noastră mamă
Limbă Românească
veșnic toți trăiască
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (28 august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre măști sau poezii despre frică
Limba noastră
(nepoatei mele, Maria Elaine)
Limba noastră cea română,
Cea mai dulce și străbună.
Rostim prin vers minunăția
Patriei noastre, România.
În limba noastră se doinește
Concertul dorurilor noastre.
Prin grai dulce, românește,
Sub cerul zorilor albastre.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Maria
Limba română este cântecul de leagăn al străbunilor mei.
La mulți ani, frați români! - Maria Filipoiu/ Despre Limba maternă
(21 februarie - Ziua Mondială a Limbii materne)
citat din Maria Filipoiu (21 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mamă, citate de Maria Filipoiu despre mamă, citate despre România, citate de Maria Filipoiu despre România, citate despre timp, citate de Maria Filipoiu despre timp, citate despre muzică, citate de Maria Filipoiu despre muzică, citate despre limba română, citate de Maria Filipoiu despre limba română, citate despre limba maternă, citate de Maria Filipoiu despre limba maternă, citate despre Maria sau citate de Maria Filipoiu despre Maria
Inversare
De la Nistru pân' la Tisa,
Tot românul plânsu-mi-s-a
Că din Tisa până-n Nistru
Comunismu-a fost sinistru!
epigramă de Florian Saioc din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre România
Altfel de mamă
Noi cu toții avem 3 mame:
una-i mamă pe Pământ,
una este Mamă-n Ceruri,
iar a treia e Natura,
ce ne-nvață ce-i frumosul
prin miros de albi nuferi
și-n dulce zbor de fluturi..
Dar, noi fii nerecunoscători
uităm că ochii noștri
se vor oglindi mereu
în văi, munți și ape limpezi,
căci, Natura este mama...
Mama noastră... a tuturor.
Azi distrugem tot ce este mai frumos...
Florile și iarba verde
se vor stinge fără rost,
căci, noi oameni
fără suflet
otrăvim natura vie,
negândindu-ne vreodată
cât de greu o să ne fie...
Fără roua dimineții,
fără roze cu parfum îmbietor...
Doar izvoarele secate
și copacii fără frunze,
ne vor aminti mereu
că natura a fost prezentă
și a fost Mamă peste tot...
Tot ce-a fost viu și frumos!
Lacrimi reci, de sânge, parcă
se preling acum din ramuri
și Natura ne șoptește,
printr-un suspin dureros..
Să o lăsăm să trăiască,
căci, de n-am mai avea Mamă....
Vom fi simpli muritori
într-un haos monoton..
Fără dulce aer proaspăt,
fără iarbă de mătase..
Și cât vei vedea cu ochii
câmpiile vor fi pustii,
doar cu pâclă peste vii...
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre văi, poezii despre verde sau poezii despre trandafiri
Ascultă-mi cântecul...
Ascultă-mi cântecul meu dulce
Ce trece lin ca un fior
Când paseri vin ca să se culce
În nopțile pline de dor.
Deși odată mi-ai fost dragă
Azi e o șoaptă care piere,
Ne-a blestemat o lume-ntreagă
Ca s-avem parte de durere.
Sub briza dulce a toamnei reci,
Târziu, când îți mângâiam părul,
Pierzându-ne pe dragi poteci
Eu nu știam tot adevărul.
Azi îmi șoptește-o voce blândă
E vocea ta, un rar tezaur,
Și chipul din vechea oglindă
La nunta noastră cea de aur.
Împotriviri, plecări nedrepte,
Și visul ce mi se năzare
Fac amintirea să-mi deștepte
Figura ta pierdută-n zare.
Aș vrea din nou să te dezmierd
Să-nvie timpul de-altă dată,
Dar eu din ce în ce te pierd
Cu toată dragostea de fată.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (7 iunie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre tezaur, poezii despre nuntă sau poezii despre noapte
Limba noastră nu moare
Limba noastră-i încântare,
Limba noastră-i dulce tare
Ce-ați lăsat în urma voastră
Bogăția strămoșească.
Limba noastră-i mlădioasă
Dulce, dragă și duioasă
Lacrima cea mai aleasă
A românului ce lasă.
Limba noastră-i tare sfântă
Limbă scumpă, îndrăgită,
Tu nicicând nu te vei pierde
Tu mereu ești frunză verde.
Limba noastră cea română
Tu ai fost mereu stăpână
Între veacuri sau în vreme,
Tu ești glasul meu ce geme.
poezie de Eugenia Calancea (31 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte sau poezii despre frunze
Leagăn
Leagăn de dor - leagăn ușor,
Leagăn promis - leagăn de vis,
Leagăn de vis, leagăn de dor,
Leagăn promis - vis călător.
Leagăn de soc - vis cu noroc,
Leagăn de fag - plâns celui drag,
Leagăn de dor, leagăn ușor,
Plâns celui drag - zbor de cocor...
Leagăn de val - cer sideral,
Pat de aripă - fragedă clipă,
Leagăn de cânt - pală de vânt,
Val de nisip, salt peste timp.
Toate-s în noi... Pașii greoi
Trec risipiți... Noi oropsiți,
Răstigniți și mizeri
Ai apuselor seri.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre promisiuni sau poezii despre nisip
- limba română
- Limbă dulce,
Viers de cruce,
Freamăt plin de melodie,
Cu flori prinse în pălărie
Și la pieptul de pe ie,
Românească împărăție.
Limba română...
poezie de Valeria Mahok (22 octombrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Valeria Mahok despre România, citate de Valeria Mahok despre muzică, citate de Valeria Mahok despre flori sau poezii despre cruce
Iubirea Mea, Limba Română
Găsești în ea multe cuvinte
ce parcă-s îngeri albi în zbor,
Rostiri pline de har și sfinte,
ca; mamă, doină, cânt și dor.
Și tril de ciocârlie-n ea găsești,
Glas de izvoare și-adieri de vânt,
În ea te bucuri și iubești,
Căci ea e cea mai dulce pe pământ.
Ca mierea ce se scurge pe bărbie,
Ca pâinea proaspăt scoasă din cuptor,
E cea mai armonioasă melodie,
E muză pentru orice mare scriitor.
În ea gândesc și scriu și tot în ea visez,
Prin magice tărâmuri ne plimbăm, de mână,
Și tot cu ea, sub clar de lună, eu dansez,
Iubirea mea, e limba mea, limba română.
poezie de Marius Alexandru (24 august 2024)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri
Dulce poezie, marea mea iubire (poporului român)
Dulce limba românească
Tu-mi ești alinare-n casă...
Te caut, dulce armonie
Să devii a mea mireasă.
Muzica unor suflete pribege,
Adesea plânge, suferă, respiră
nu e lumea noastră, ci conspiră
Suntem ființe betege?
Nici curajul nu mai avem
Trăim ca și bulgării triști și grei
Ne întristăm adesea și strigăm,
Suntem popor ales pentru încercări.
E limba noastră, mult iubită,
E limba noastră uitată uneori,
Suntem noi, românii, genii
Sau doar trudim pentru meritele lor?
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre uitare