Întrebare

De vrem a stabili esenţa
A ceea ce-i globalizare,
"Ce-i mai global?" ar fi-ntrebarea:
Prostia sau inteligenţa?

epigramă de Corneliu Berbente din revista "Lumea epigramei" (2011)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Globalizare

Păşim, în globalizare,
Fiecare cu ce are:
Sufletiştii cu-omenia
Iar deştepţii cu... prostia.

epigramă de Ionel Stoiţ din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa. Inteligenţa are limitele ei. Prostia, nu.

citat clasic din Umberto Eco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nouă ne place mai mult ceea ce-i a altuia, iar altora ce-i al nostru.

citat din Publilius Syrus
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot alege ceea ce-i mai bun. Pe mine ceea ce-i mai bun m-alege.

citat celebru din Rabindranath Tagore
Adăugat de gyongy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Relativ şi absolut

Privită-n forma colectivă,
Prostia este relativă,
Dar individual văzută,
Prostia este absolută!

epigramă de Corneliu Berbente din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fatalitatea pentru meritele spirituale este că ele trebuie să aştepte până ce laudă ceea ce-i bun aceia care singuri produc numai ceea ce-i rău.

citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu fii primul care încearcă ceea ce-i nou, dar nici ultimul care leapădă ceea ce-i vechi.

citat din Pope
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obscurantismul propriu-zis nu este faptul că se împiedică răspândirea a ceea ce-i adevărat, clar şi util, ci faptul că se pune în circulaţie ceea ce-i fals.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui coleg de generaţie

Prin jocul sorţii, dragul meu,
Avem, ce-i drept, şi tu şi eu,
Aceeaşi vârstă, dar mi-e teamă
Că totuşi nu suntem... de-o seamă.

epigramă de Corneliu Berbente din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vor veni amintirile

Mă'ntreb ce mă mai menţine în viaţă,
Un firicel micuţ-micuţ de aţă
Şi o amintire ce-i gata să dispară,
Iubita mea, nepreţuita mea comoară.

Ne aşteptam ades, unul pe altul,
Ce sublim, la întâlnirile pe care numai noi le ştim,
Pe care le transformam adeseori
În sclipitoare şi neuitate sărbători.

A fost frumos, dar din păcate o să treacă,
Vrem sau nu vrem, ca să ne placă,
Iar cioburile frumoasei noastre iubiri
S-ar risipi complet, prin amintiri.

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E foarte greu să îmbraci o femeie. Trebuie să apelezi la diplomaţie, la tact, să o convingi că trebuie să se îmbrace cu ceea ce-i stă bine şi nu neapărat cu ceea ce-i place.

citat din Cătălin Botezatu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ceea ce-i frumos n-a fost niciodată egal cu ce-i măreţ.

Luis Velez de Guevara în Să domneşti după moarte (1652)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul, mai subtil decât ceea ce-i subtil şi mai mare decât ceea ce-i mare, este aşezat în cavitatea inimii fiecărei fiinţe. Cine-i liberat de dorinţe, acela, lipsit de întristare, priveşte prin favoarea Creatorului această măreţie a sufletului.

în Katha-Upanişad
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte ce-i frumos!

Când te calcă alţii în picioare
Trântindu-te pe jos,
Tu te ridică şi mai tare,
Iubeşte ce-i frumos!

De-i putred totul împrejur
De un lugubru miros,
Tu, păstrează-te tot pur,
Iubeşte ce-i frumos!

Când te insultă unii grav,
Prefă-te mai sfios.
Ocoleşte totul cei mârşav,
Iubeşte ce-i frumos!

Admiră cerul plin de stele,
Şi cel întunecos,
Şi în bune şi în rele,
Iubeşte ce-i frumos!

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graba

De ce tot pierdem esenţialul,
Aţi uitat că toţi murim?
Din frumos noi luăm banalul
Tot mai des ce-i fals iubim.

Vrem să ridicăm imperii,
Ignorăm ce-i important,
Tu eşti destinat robirii
Al muncii veşnicul amant.

De ce toţi iubim viteza
Pe traseu mereu fiind?
Tu copile, ai picat teza
La ce-i important greşind.

Oare cât timp a trecut
Pe frunte tu n-ai mai pupat
Frumosul tău cel absolut
De-al tău copil ai cam uitat?

poezie de Răzvan Percec (29 septembrie 2016)
Adăugat de Răzvan Percec
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verva lui Cincinat

Cu o vervă ascuţită,
Ce-i marcase măiestria,
El, "arcaşul" de elită,
A ţintit mai mult prostia!

madrigal de Corneliu Costăchescu din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce prostia naturală bate mereu inteligenţa artificială? Pentru că prostia naturală există de când lumea, în timp ce inteligenţa artificială nu a depăşit încă vârsta copilăriei.

aforism de George Budoi din Dicţionarul prostiei (15 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratele comori

Ce-i oare mai frumos pe-această lume
Decât un cer senin – un cer albastru?
O grădină cu flori, copaci, legume...
Ce-i mai frumos decât să ştii ce-i Sacru?

Ce-i oare mai frumos decât să poţi
Simţi cu sufletul tot ce-i în jur?
Să fii altfel! Să-i poţi iubi pe toţi:
Duşmani, nepoţi, necunoscuţi, netoţi...

Ce-i oare mai frumos decât să poţi,
Cu sufletul, cuprinde-ntreaga lume?!
Să poţi trezi pe oricine din "morţi",
Să fii tu însuţi o minune.

Ce-i oare mai frumos decât să vrei,
Întregul Univers, în braţe, să îl strângi?
Să-i faci să realizeze şi pe ei:
Că nu doar de tristeţe poţi să plângi!

Ce-i oare mai frumos decât să simţi
Pe pielea ta – exact ce tu oferi?
Nicicând să n-ai puterea să te minţi
Că nu meriţi toate aceste averi!

poezie de Andrei Ş.L. Evelin (15 aprilie 2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spuneţi! Ce-i iubirea?

Spuneţi! Ce-i iubirea?
Un dor necugetat?
Ce-ţi ignorează firea,
Te-ndeamnă la păcat?
…………………….
Atingerile fine
Şi-un semn pierdut în zare,
Ce nasc mii de suspine,
Reproş, fără-mpăcare?

Un dor ce vine-aiurea
Pe urme de unghere
Şi-şi caută menirea
In valuri de plăcere?

O lacrimă fierbinte
Ce-ţi cade des sub gene
Sau zâmbetul ce minte
Cu teatrale scene?

Dorinţa fără margini
Pentru fiinţa dragă
Când îi scrii mii de pagini,
O biblie întreagă?

De ştiţi şi voi mai multe,
Spuneţi! Ce-i iubirea?
Un leagăn de durere?
O rană ce nu piere?
Un dor cu-a lui cărare?
O strânsă-mbrăţişare?
O dulce sărutare?
A inimii-mpăcare?
Sau lacrimi! Ce-s amare?

Mă urmăreşte multe luni
Cu paşi mărunţi, alene,
Vă rog, cu strângere de mâini,
Furaţi-mi din cangrene.
Spuneţi! Ce-i iubirea??

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sie însuşi, epigramist şi profesor universitar

Face la banchet, Berbente,
Madrigale la studente.
La studenţi, în varii game,
Face numai epigrame.

epigramă de Corneliu Berbente din ziarul "Viaţa Buzăului" (6 august 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!