Inspectorului general "Bujor"
Un bujor e-o floare rară
Prin tradiție străbună,
Da-n inspecții de prin țară
Cam miroase-a mătrăgună.
epigramă de Iancu Stroescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Unuia
Natura n-ar fi fost ingrată
Prin jocul ei nesăbuit,
De ne-anunța printr-o erată
Că te-a lăsat neisprăvit.
epigramă de Iancu Stroescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui matematician
Dacă tratai și-nsurătoarea,
Algebric, prin formule rare,
Ai fi găsit că viitoarea
A fost pe vremi și fată mare.
epigramă de Iancu Stroescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patriotism
Dragostea de neam și țară
E-o tradiție străbună...
Când mâncăm o pâine-amară
Noi pretindem că e bună.
epigramă de Vasile Manole din Epigramei, cu toată dragostea, Paradoxuri
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarce-te « Bujor » singuratic
Din estul « pustiu », prin « vestul » sălbatic.
Alergi zi și noapte ca luna prin nori,
De și ești mai vesel te simți singuratic,
« Bujor » ce răsare în poiana cu flori.
Acasă-i « Narcisa » ce crește-n grădină.
O floare mai rară, cu frunze crestate,
Tulpina subțire dar nu se înclină
Când ploaia e rece și vântul o bate.
Rădăcina ta lungă înfiptă-n adâncuri,
În estul mai firav huiduit de apus,
Aici va rămâne pe câmpii și pe dealuri
Apelând să se întoarcă și cei ce s-au « dus ».
Să umple pustiul, roditor să ni-l facă
Căci are-n el seva mai bună ca-n vest,
Făcând astfel « Boșii » din gură să tacă,
Să vadă cum « raza » răsare din est.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Zalmoxes gratia, ab Romania condita (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recunoștința e o floare rară, care tot mai mult se ofilește; rară e că nu în orice grădină/țară ea crește.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
România este o țară cu tradiție în dans, care nu trebuie pierdută, iar publicul are o responsabilitate în acest sens, fiindcă fără public se pierde arta.
Gheorghe Iancu în ziarul Metropolis, interviu (iunie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri printre rânduri ...
poporul meu a ars președinția
vin turcii. O repară
ca nu cumva să fim cu România
și stat și țară
se dă în Basarabia hoția
drept o virtute. Rară
ca nu cumva să fim cu România
și stat și țară
din toate hoții fac eponimie
minciună. Cadențară
ca nu cumva să fim cu România
și stat și țară
oricum în noi v-a triumfa mândria
străbună. Milenară
și iar va fi măreață România
ca stat și țară...
poezie de Iurie Osoianu (19 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul tău de floare rară
chipul tău de floare rară
se dizolvă-n mine-ncet,
cănd te văd printre nucet,
seara-n aerul de-afară.
s-au împrimăvărat teii
și miroase-a corpul tău,
te vor admira și zeii,
sete mi-e de tine rău...
cu lacrima sângerândă,
sunt și cântec, sunt și gând,
cu figura ta cea blândă,
tu ești floarea pe pământ.
ochiul meu albastru, verde,
ți-a căzut pe suflețel,
te-ar mai admira nițel,
frică mi-e a nu te pierde...
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (28 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai e nou prin florării
Un zâmbet ce oferă-o floare
Și un boboc de vânzătoare?
Aiurea: cactuși de o lună
Iar la tejghea... o mătrăgună.
epigramă de Liviu Popescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duduiei G.
Un parfum de tuberoză
Fu amorul tău subtil;
Dar când să-l traduci în proză,
Ce surpriză! Un copil.
epigramă de Iancu Stroescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
D-nei A...
Ți-am cunoscut, pe vremi, făptura
Cu-atâta delicata poză,
Dar ce ingrată fu natura
Să te transforme-ntr-o batoză.
epigramă de Iancu Stroescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui F. S.
La unii indivizi, prostia
E doar metresă mai intimă;
La tine, bate-o-ar pustia,
E chiar nevastă legitimă.
epigramă de Iancu Stroescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărții
Ce bun prieten e o carte,
Dar totuși cât e de anost,
Când s-a-ntâmplat să aibă parte
Să cadă-n mâna unui prost.
epigramă de Iancu Stroescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacrificiul pădurilor
vuiește în mine izvorul, pădurea
în freamăt de brazi temeri întrevăd
pe drumul blestemelor triumfă securea
arborii neiubiți sunt sortiți la prăpăd.
miraje defrișate au sărăcit munții
Doamne ce păcate au pădurile gliei?
curg întrebările prin sudorile frunții
și mult mă întristează plânsul ciocârliei.
arborii suprimați au ajuns sicrie
corpuri de mobilă prin voință nebună
din țară se înalță la cer o furie
plângeri și supine au ajuns la lună.
moartea arborilor grea istorie scrie
răscolește-n mormite liniștea străbună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui cap impozant
Ce cap măreț, ce poză-adâncă,
Pe lângă orice cap de rând!
Păcat că-n somnul lui de stâncă
N-a scânteiat măcar un gând.
epigramă de Iancu Stroescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Starețului mânăstirii
Se-ngrijește, ca un taică,
Fără nici un gând păgân,
Ca să-și aibă, orice maică,
Cel puțin un prunc la sân.
epigramă de Iancu Stroescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui B. D.
Amicii cei mai buni, bădie,
Nu cred să-ți fi rămas datori
Când ți-au turnat, în căsnicie,
Vreo patru-cinci moștenitori.
epigramă de Iancu Stroescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De uit vreo țară
De uit vreo țară, să-mi aduci aminte,
Îi spune Dumnezeu lui Sfântul Petru.
La el o țară e de-un kilometru
Și kilometrul cât un bob de linte
Și este foarte lesne să îl sară,
Când vine în inspecții, pe pământ.
O, Doamne, totuși ai uitat o țară,
Nu de când ești, ci numai de când sunt.
Și Sfântul Petru, ce-a rămas în urmă,
Și tot presează în ceaslov impresii,
De levănțică, rochia miresii,
Nu știe ce amar cumplit ne scurmă.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miroase-a gust...
Miroase-a gust...
Miroase-a gustul de iubire, miroase-a patimă în noi
Miroase-a gust de fericire, miroase-a fân și caprifoi!
Miroase-a zâmbete furate, miroase-a sărutări fierbinți,
Miroase-a binecuvântare din Univers și de la Sfinți!
Miroase-a inimi împletite în contopirea unui trup
Și are gustul bucuriei când din amor nebun mă-nfrupt!
Miroase-a gust de primăvară când înfloresc salcâmii-n mai,
Miroase-a florile grădinii, a nopților urcate-n rai!
Miroase a sălbăticie, când trupurile cad înfrânte
La firul ierbii din poiană și a bujorilor de munte!
Miroase-a cer senin și soare, a alge și amor nebun
Când înspumați ieșim din mare, sub ocrotirea lui Neptun!
Miroase-a gust sărat de lacrimi când fericirea te înalță
Și-atâta bucurie-n suflet, prelinge lacrima pe față!
Miroase a copilărie, a gust de joacă și hârjoană
Și are gust de mângâiere și a miros de sân de mamă!
Miroase-a tot ce am uitat și are gust de te înalță
Miroase a trăirea ta și are gust nebun de viață!
poezie de Florentina Mitrică (1 noiembrie 2014)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile de măr
Gingașă, plăpândă floare
Ce îmi tăinuiești în zori,
Te visezi în care țară?
Uiți că eu sunt călător!
Mărul, florile de măr
Mă încântă și-mi adie
Cântecul preacântător,
Basmul din copilărie.
Cuibul păcii vestitor,
Prin corola roz-albie,
Fost-ai visul fetelor,
Prins în piept de pălărie!
Floare gingașă, semeață,
Miros de mironosiță,
Sărut bolta ta măreață
Prin țesutul tău de ițe!..
Doamne, îndreaptă a ta privire
Printre vremuri nălțătoare,
Florilor de măr menire,
Dă-le rod de născătoare!
Gingașă și tandră floare,
Taină dulce de fior,
Ești regină-n a mea țară,
Și eu mă topesc de dor!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!