Păpușile vorbitoare
"Cum văd, păpușa asta este mută!"
A remarcat, zâmbind, cumpărătoarea,
Dar fu convinsă doar într-o minută
Că are muzicuță (... vânzătoarea!)
epigramă de Liviu Popescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Păpușa pe care nu am avut-o
Am atât de multe vise...
și o singură viață doar...
Luna alergă după mine,
pe strada pustie dar plină...
Acum, nici măcar nu plouă,
pentru că în jurul meu
înfloresc ghioceii...
Autoportretul și-a pierdut
creionul care mă cunoaște,
undeva într-o toamnă
de demult...
Încâlcesc adevaruri
pierdute pe un val de tristețe...
E o zi bună
pentru a inventa lumi!
Păpușa pe care nu am avut-o
Ți-am dăruit-o ție la prima ocazie.
Dar tu ai uitat că trebuie
să vorbești cu ea din când în când;
Stă uitată în mormanul tău de jucarii...
Și tace...
Păpușa pe care nu am avut-o,
pe tine te iubește mai mult...
îmi e dor de păpușa care te iubește pe tine...
Când sunt singură,
mă mai atârn doar de vise...
Am atât de multe vise...
și o singură viață doar...
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (5 iulie 2011)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
La florărie
Nu-ndeplinește planul uneori
Și-aceste vorbe nu mă mai mirară;
Când este vânzătoarea nu sunt flori,
Iar vânzătoarea... e o floare rară!
epigramă de Georgeta Paula Dimitriu din Epigrame (2006)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Virtutea inerției
"Cam asta fac de când mă știu,
Că eu așa am apucat"...
Ne spuse el într-un târziu,
Și-apoi se puse pe căscat.
epigramă de Liviu Popescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Ce faci aici, la ora asta, blondule? Te joci cu păpușile?
Iulian: Nu... Credeam că dormi.
Lucian: Tot așa credeam și eu.
Iulian: Scuză-mă că te-am deranjat. N-am vrut.
Lucian: Nu, nu... Stai liniștit! Nu m-ai deranjat deloc; nu reușisem încă să adorm.
Iulian: Ah, așa...
Lucian: Deci, cum e cu păpușa?. Te jucai?
Iulian: Nu mă jucam deloc; văd că tu te ocupi cu activitatea asta. Eu doar o priveam cu atenție; chiar seamănă mult cu domnișoara Barbie.
Lucian: Nu-i o Barbie, blondule!
Iulian: Arată la fel ca păpușa ta.
Lucian: Nici păpușa nu e o Barbie.
Iulian: Eh; orice ar fi... Nu mă pricep la păpuși; n-am avut nici o fiică, soră sau nepoțică. Așa că eu tot Barbie o să le spun, amândurora.
Lucian: Cum dorești. Nu-ți interzice nimeni.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt convinsă că venim pe lume cu un program și este o iluzie că putem să-l influențăm sau să-l evităm. Poate asta a fost ceea ce m-a susținut în viață credința asta în destin. N-am stat niciodată cu mâinile încrucișate și nu am așteptat să-mi pice para mălăiață. Tot timpul am muncit ca și când totul ar fi depins de mine. Dar sunt absolut convinsă că nimic nu depinde de noi. Decât un comportament pe care ni-l alegem... Dar e o soarta care te cheamă acolo unde ai fost programat să te duci.
citat din Ileana Vulpescu
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confuzie?
Să fie miopia-i, doar, de vină
Când, după proaspătul lor mariaj,
Îmbrățișă bidonul de benzină
Și încuie mireasa-n portbagaj?!
epigramă de Liviu Popescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpușa lui Tataia
Cerul își trage pe cap gluga de nori
cusută cu fir de noapte
luna își mută ochii pe partea întunecată
din sirena ambulanței urlă moartea
l-au luat pe Tataia
nu o să-l mai văd
păpușa lui îi plânge urma pe bancă
îmi amintesc cum umblam
cuvânt lângă cuvânt
prin mine
urmărind parcă un film trist
mă așez lângă ea
între noi golul lui Tataia
locul lui în junglă
unde patru ani și a vânat leul
la fel ca el
filosof și alcoolic
îi spun:
va veni și rândul nostru
odată
dar când
prietena mea?
poezie de Relu Cazacu (21 aprilie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Convingere... convinsă!
Convingerea că timpul n-a trecut,
în van, lăsând doar urme în calea lui,
există! E acolo-undeva
păstrată ca pe o comoară sfântă.
E acolo... știu. Dar ea nu știe... Că timpul a lăsat amprente.
În inimă, in suflet și în minte.
Dar nu renunț! Căci sunt convinsă
că timpul îmi va da dreptate,
și doar Luceafărul va știi
ce simte inima în taină.
poezie de Oana Alexandra Călin (13 iunie 2016)
Adăugat de Oana Alexandra Călin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare cu-ale sale
Sirena s-a întins pe plajă
Cu mii de nuri, dorințe, vrajă,
Dar el, pescar, sorbea, firește,
Din ochi, doar... coada ei de pește!
epigramă de Liviu Popescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început locuim în cuvinte ca într-o mare casă comună. Apoi, câte unul dintre noi își ia cuvintele cu el și se mută singur pe o colină. Își face acolo coliba lui. Iar ceilalți vin s-o viziteze. La început câțiva, apoi din ce în ce mai mulți. Încet-încet, se mută cu toții în coliba lui. Cel care reușește să facă asta se numește scriitor.
Gabriel Liiceanu în Întâlnire cu un necunoscut (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește-mă zâmbind,
Și tot zâmbind ignoră-mă.
Vindecă-mi rănile zâmbind,
Și-apoi tot zâmbind ucide-mă
catren de Daria Crețu din Ruinele unei iubiri: 1944
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt convinsă că, în orice l-ar distribui regizorul, un actor fără farmec sau carismă nu poate transmite nimic dincolo de scenă, orice ar juca.
citat din Emilia Popescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au remarcat...
Au remarcat contemporanii,
Când e absentă rațiunea,
Că părul alb marchează anii
Și nicidecum înțelepciunea.
epigramă de autor necunoscut/anonim din Râsul lumii la români (2010), traducere de Gabriel Teodorescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea
Femeia e soție, mamă,
Prietenă, de bună seamă,
Iar pentru gineri, dumneaei,
Este tot mamă: mama... ei!
epigramă de Liviu Popescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumânarea și răposatul
Paradoxal e, într-un fel,
Cu ei ce se petrece:
Ea se topește după el,
Dar el rămâne rece!
paradox epigramatic de Liviu Popescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabulă de anul I
O pereche fericită -
"El în blugi, ea în fustiță" -
Și probabil potrivită:
El boboc, ea gâsculiță...
fabulă epigramatică de Liviu Popescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La noi, în actorie, este o vorbă: "dar dacă" și condiția dată. Dacă tu, Ionescu, ești distribuit și joci rolul Popescu, ajungi să te întrebi: "dar dacă aș fi Popescu?", "și în ce condiție acționează Popescu?".
citat celebru din Mircea Albulescu (2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Janey: Tu nu ai remarcat niciodată ochelarii și părul meu prins în coadă.
Jake: Și nu uita de salopetele tale murdare de acuarele.
Janey: Așa e... nici pe-alea nu le-ai remarcat.
replici din filmul artistic Încă un film despre adolescenți?!
Adăugat de Dana Țugui MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpușa "Oana Zăvoranu" 170 RON
O copie a Oanei daca vrei,
Plătești o sută șaptezeci de lei,
Originalul însă îl ai la așternut
Plătind aceeași sumă... pe minut.
epigramă de Mike Farkas
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi epigrame despre Oana Zăvoranu
Contrar obiceiului
El, rutinar înveterat,
Făcu senzație-n birou
Atuncea când a întrebat:
"Măi fraților, ce mai e... nou?"
epigramă de Liviu Popescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!