Omul în timp şi în spaţiu

Prea dornic de celebritate,
Ca Herostrat, neisprăvitul,
În spaţiu omu-ar vrea de toate
Şi-n timp să prindă infinitul.

epigramă de Vasile Larco din Păcatul omenesc (1997)
Adăugat de Vasile Larco
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alege-ţi nu minute, ci câteva secunde pe zi dacă tu consideri că nu ai timp, aşează-te pe un pat sau la volanul maşinii şi Oferă-ţi spaţiu şi lasă-te îmbrăţişat de existenţă. Priveşte fără să atingi nimic. Doar permite-ţi să fiinţezi. Atunci Infinitul îmbrăţişează Infinitul! Această delicioasă simplitate de A Fi este cea mai mare bucurie! Tu eşti acest simţ al prezenţei "EU SUNT" care sfinţeşte întreaga viaţă şi toată existenţa! Toată suferinţa acestei lumi preaslăveşte şi vine din minte. Dincolo de minte, eşti doar Tu Infinitul! Eşti doar la o secundă, fără timp sau la un gând distanţă, fără spaţiu de a te reîntoarce Acasă!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solilocul nebunului

Aş vrea să-mi sparg vitrina cu minciuni
Şi-nchis apoi în rafturile goale,
Solemn ca-ntr-un ospiciu de nebuni
Să-mi fac bilanţul boalei ancestrale.

Falit, timid, umil şi resemnat,
Aş vrea să mă cunosc întâi pe mine,
Şi vechiul sfat al bunului Socrat
Să-l scriu pe geamul noilor vitrine.

Şi-aşa, stăpân pe tot ce este-al meu,
Aş vrea să mă desfac de orice vină,
Să-mi pot expune-n For şi-n Coliseu
Întreaga mea origine divină...

Aş vrea să ies din geometria-n spaţiu
A zâmbetelor binevoitoare
Şi-n "mediocritatea" lui Horaţiu
Să intru-nvingător pe poarta mare.

Femeii ce-mi va spune "te iubesc"
Aş vrea să-i smulg cuvintele din gură
Şi buzele cărnoase să-i strivesc
Cu dinţii mei de plug prin arătură...

Iar paşilor ce-mi plictisesc timpanul
Aş vrea să nu le mai aud cadenţa
Decât în clipa-n care căpitanul
Va comanda matrozilor Partenza.

Cu gândul şi cu ochii-nfipţi în largul
Poemei ce-şi întârzie sfârşitul
Aş vrea să fiu totuna cu catargul,
Ce sfâşie în două infinitul,

Şi-n timp ce pentru semenii din turmă
Va-ncepe să lucreze-adânc lopata,
Aş vrea - plecat din ţară fără urmă -
Să putrezesc pe Rio de la Plata!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Letopiseţi, nr. 8 (1 martie 1919)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt manifestarea Întregului în spaţiu şi timp. Tot ce este, toate acestea sunt eu, numai că eu sunt limitat de spaţiu şi timp. Ceea ce numim dragoste e numai manifestarea acestei conştiinţe. Manifestarea este, desigur, mai vie în raport cu fiinţele mai apropiate în spaţiu şi timp.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zadarnic vei vrea să-l înveţi pe cel ce nu e dornic să fie învăţat, dacă nu-l vei fi făcut mai întâi dornic de a învăţa.

citat clasic din Comenius
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui epigramist

Tolba goală de-o mai ai,
Cu săgeţi amice-ncarc-o.
De nu poţi, nu va fi bai:
O să te ajute Larco!

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp şi nesăbuinţă

Un fapt de condamnat rămână -
Învinuit e-ntreg poporul:
Prezentul îl avem în mână
Şi-i dăm adesea cu piciorul.

epigramă de Vasile Larco din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de veghe e starea realului. Starea de vis e starea adevărului. În starea de veghe trăim în spaţiu. În starea de vis trăim în timp, simultan în toate dimensiunile timpului. Aşa pare - că doar în iluziile noastre trăim în Timp. Că numai Timpul are Timp, în rest, tot ce putem denumi prin Restul, are numai spaţiu.

Corneliu Sofronie în Sensuri, Gândindu-l pe Nichita
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta a treia

Chinuit de-al ei defect,
Moşu' parc-ar vrea să zică:
Poate omu-ar fi perfect,
Dacă n-ar avea... vezică...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E bine

Că ne bârfeşte lumea este bine.
Normal. Aproape excelent. Aşa e
când două drumuri mari se întretaie
vorbesc toate cărările vecine.

Dispreţuieşte-i dulce când murmură
sânt şi ei oameni, vor să comenteze,
lumea e un perete de proteze
înconjurând o bârfitoare gură.

Suntem un cuplu de celebritate,
Romeo-Julieta cu păţanii,
ei ne bârfesc, de mor de râs Balcanii,
dar să le mulţumim adânc de toate.

Şi-n murmurări, şi-n chicoteli confuze
eu te sărut, tăcerea mea, pe buze.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea

la margini de spaţiu de timp şi de duh
de viaţă de moarte de toate
tristeţea e totul ce pot să mai duc
aidoma crucii pe spate

tristeţea e unicul meu sentiment
tristeţea e unica mea alinare
e golul din suflet ce tace strident
şi doare şi doare şi doare...

la margini de spaţiu de timp şi de duh
de viaţă de moarte de toate
tristeţea e totul ce pot să-l mai duc
şi totul ce nu se mai poate

poezie de Iurie Osoianu (27 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia de basm

Ar vrea să fie alintată,
Frumoasă ca Şeherezada,
Cu pielea fină, delicată
Şi mult mai... Albă ca Zăpada!

epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zodia Scorpionului

Scorpionu-i tare trist
Că nu e epigramist.
Ăsta-i bun şi eu susţin:
Prea înţeapă cu venin!

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinu-i bun, enorm îmi place,
Calităţii lui mă-nchin
Însă nu ştiu cum se face,
Totdeauna-i prea puţin.

epigramă de Vasile Larco (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Combinaţie

E limpede, precum e roua,
Aşa-l vrea pe bărbat, femeia:
Cu fizicul de vârsta-a doua
Şi judecata din a treia.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţul gospodar

El bate cu nesaţ covorul
Şi-n mintea lui, în ritm egal,
Loveşte-n plin cu bătătorul
Un neştiut pretins rival.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetări

Când bolilor le cazi în plasă
Şi-n viaţă se adună anii,
Amicii-n pace toţi te lasă
Dar te înghesuie duşmanii!

epigramă de Vasile Larco din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Completare

Viaţa, spun aşa-ntr-o doară,
Ar fi mult prea liniară,
Dacă nu ar fi lacuna,
Neghiobia şi minciuna!

epigramă de Vasile Larco din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutând femeia

N-aş vrea ca lumea să se-amuze,
Întreb, să dau doar curs ideii:
Cât din sărutul dat pe buze
Ajunge-n inima femeii?

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proverbială

"Tăcerea, ştim că e de aur",
E-adevărat şi nu sunt glume,
Dar şi minciuna-i un tezaur,
De-i spusă într-un timp anume!

epigramă de Vasile Larco din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

CONCEDIUL AŞTEPTAT

Românii în vacanţă pot
Pleca şi-n austerii ani,
Că-i poartă gândul peste tot...
Doar gândul nu îi costă bani.

epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!