Durere

Simt doruri viscolindu-mi iubirea
şi clipele lăsate de la Dumnezeu
catargele-n porturi anunţă sosire,
dar ea e aproape de mine mereu.

Simt doruri cum bat aprig în tâmple
vârcolacii se zbat în sângele meu,
vagoane de visuri vin să ma ducă,
dar ea e aproape de mine mereu.

Simt doruri sfârtecând dăruirea
şi viaţa aleargă pe drum teleleu,
fluierul cântă grăbindu-mi albirea,
dar ea e aproape de mine mereu.

Simt doruri cum ard - văpăi peste trup
şi crapă o soartă peste sufletul meu
iar tu eşti departe de galbenul lup,
dar e aproape de mine mereu.

poezie de Nicu Petria (mai 2009)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te simt aproape

Te simt aproape, Domnul meu,
În orice împrejurare,
În bucurii şi când mi-e greu,
Tu eşti cu mine tot mereu,
Laud şi slăvesc Numele Tău,
Ce n-are asemănare.

Te simt aproape-n orice ceas,
În fiecare clipă,
Înalţ spre Tine al meu glas,
Şi merg cu Tine pas cu pas,
Înaintez şi nu mă las,
Spre culmi, Tu mă ridică.

Te simt aproape, drag Isus,
Şi îţi simt ajutorul,
Mă las de braţul Tău condus,
Din zori de zi până-n apus,
Te laud şi-Ţi mulţumesc nespus,
Tu-mi eşti Mântuitorul.

Te simt aproape, mulţumesc,
Mă-nchin, îţi dau onoare,
Spre cerul Tău cu drag privesc,
La toţi din jur mărturisesc,
Şi spun sincer căci: Te iubesc,
O, Doamne, Tu eşti mare.

Amin!

poezie de Ica Drăgoi (12 martie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea zboară, Floare-nfloare

Chipul tău m-a surprins,
M-a uimit privirea ta,
Nu pot uita chipul, când te uiţi la mine,
Te văd tot mereu zâmbind,
Când eşti lângă mine,
Chiar şi când nu sunt îndrăgostit de tine.

Refren:

Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îţi răspund la întrebare...
"De ce eşti tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"

Eşti un înger pentru mine,
Aş vrea să te am lângă mine,
Să îţi văd chipul zâmbind,
Când eşti lângă mine,
Simt fluturi în stomac,
Şi simt că am sa mor,
De dragostea şi iubirea ta,
Care o porţi mereu cu tine,
Simt o adiere în sufletul meu.

Refren:

Iubirea zboară,
Floare-n floare,
Câte o petală în zbor,
Parcă văd căzând pe obrazul meu,
Iubirea ne duce spre a ne iubi....
Dar mi-e teamă, să îţi răspund la întrebare...
"De ce eşti tot mereu lângă mine,
Te-ai îndrăgostit de mine?"

Şi simt că te doresc...
Şi aş vrea să fi a mea....
Pentru că Te iubesc,
Şi eşti totul pentru mine...
Şi nu pot să trăiesc fără tine,
Sunt singur fără apărare,
Când eşti lângă mine,
Simt că sunt apărat de iubirea ta...

Şi îţi spun....
Că.... Te iubesc.....

poezie de Mihaela Blars
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape şi departe

Tu,
tu te uiţi un moment la mine
şi apoi priveşti norii.

Simt,
când te uiţi la mine, că eşti foarte departe,
dar când priveşti norii
cum am putea noi oare fi mai aproape!?

poezie de Gu Cheng, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul meu

Inchid ochii si nu-mi vine sa cred,
Ca esti asa departe, mi-e frica sa te pierd.
Atunci cand eram in bratele tale,
simteam ca pe-ntuneric soarele strabate
si ca ne-nconjoara stele stralucitoare.

Fericirea mea nu cunostea hotare,
si acum simt, ca te iubesc Dragoste.
Fara Tine sunt pierduta
Nu gasesc calea luminoasa,
tine-ma de mana
ca fara Tine-s oarba!

Daca esti cu mine, nimic nu conteaza,
doar ochii tai prin care vad o alta viata,
alaturi de Tine, mereu langa Tine,
vorbind despre Tine, visand despre Tine.

Fara Tine zilele sunt negre,
dar speranta imi da putere.
Vreau sa simt dragostea ta,
pe care o vecie nu voi uita.

Vezi ca mana-mi tremura,
cum iti aud glasul.
O liniste imensa ma cuprinde,
si-ti simt sufletul acum, langa mine.

Auzi glasul meu pe Tine te cheama,
cum mama natura o cheama pe primavara.
Mi-e sete, simt ca buzele tale-s aproape,
dar Tu... Tu esti prea departe!!!!!!

Dar stiu un singur lucru,
Ne iubim Dragoste,
Si nimeni, nimic,
numai Moartea ne va desparte!

poezie de Adela Farcas din revista Liceului Al. Papiu Ilarian (2002)
Adăugat de Adela Farcas
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dor

O iarnă de doruri aduc după mine
Te-aştept, hai iubite, cuprinde-mă iar,
Şi soarea-nceput în noi să răsară
Să-i spunem tristeţii că e la final.

O iarnă de doruri aduc după mine
Şi simt iar mirosul din aerul crud
Şi vântul trimit strigând după tine
Hai vino şi spune-mi ce vreau să aud.

Sfârşise-va iarna cu tine de mână,
Şi visele toate dezleg după ghem,
Dar las numai unul din fragedă vârstă
Să ducă ecoul atunci când te chem.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mama

Glas are de ciocârlie
Şi în jur doar veselie
Deşi are mult de muncă
Mereu ştie să aducă.

Unde-i ea râde şi clipa,
Deşi sunt doar atâtica
Unde mama se iveşte
Simt iubirea cum pluteşte.

Când măicuţa e aproape
Precum nufărul pe ape
În lumina dimineţii
Simt mereu dulceaţa vieţii.

Mamă dulce-mi eşti comoară
Lângă tine simt cum zboară
Ode-înălţând bucuriei
Toţi anii copilăriei.

poezie pentru copii de Valeria Iacob (ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu plângeam... şi tu râdeai...

Visam la tine zi şi noapte
Vroiam doar să te simt aproape
De lumea mea departe tu erai
Şi eu plângeam... şi tu râdeai...

În somn vedeam cum sărutai pe alta
Când mă trezeam eu sfidam soarta
Credeam că mă iubeşti, aşa spuneai
Dar eu plângeam... şi tu râdeai...

Azi eu pe tine nu te vreau aproape
Am înţeles, vei fi mereu departe
Domol s-a dus vremea, iubire
Cand eu plângeam şi tu râdeai de mine

Să-ţi aminteşti cu dor şi cu ruşine
Râdeai de-o inimă ce te-a iubit pe tine
C-am să te-aştept veşnic, aşa credeai
Dar eu râdeam... şi tu plângeai...

poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vei lăsa în urma ta

Dimineaţă am văzut surâsul tău,
Uitându-te la paharul de vin
Şi-n sufletul meu tu ai să fii mereu,
Ca o floare ce se deschide ca un crin.

Murmurul de iubire e ca un cântec,
Ce merge cu tine mereu la drum
Şi ochii tăi ard ca un jăratec,
Trecutul dureros să-l transforme scrum.

Simt acum cum marea cântă,
Dar acum e singură şi goală
Şi ştiu că toate mă încântă,
Pierdută-n visul meu de seară.

Uneori iubirea poate fi de aur,
Dar lumina zilei te pune pe gânduri
Şi dragostea noastră urcă ca un laur,
Nu vreau să piară printre rânduri.

poezie de Eugenia Calancea (22 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treime

Stelele cad şi mor
Stelele mor arzând
Stelele pline de dor
Ceruri cu dorul sting
Vine şi rândul meu
Vine şi vremea mea
Vine şi vin mereu
Ploaie şi fulgi de nea
Tu să nu mă aştepţi
Tu să mă uiţi curând
Tu sparge golul din piept
Candela stinge din gând
Vine şi rândul meu
Vine şi vremea mea
Vine şi vin mereu
Ploaie şi fulgi de nea
Că te-am iubit, tu ştii
Că nu mai vrut, o ştiu
Că printre nopţi târzii
Poate voi sta să-ţi scriu
Vine şi rândul meu
Vine şi vremea mea
Vine şi vin mereu
Ploaie şi fulgi de nea
Simt cum îmi cresc aripi
Simt cum în cioburi se sparg
Simt cum renasc în nisip
Păsări albastre din larg
Vine şi rândul meu
Vine şi vremea mea
Vine şi vin mereu
Ploaie şi fulgi de nea
Pietre ca sorii, fierbinţi
Pietre căzute din cer
Pietre ca mine, cuminţi
Stau răstignite la ger
Vine şi rândul meu
Vine şi vremea mea
Vine şi vin mereu
Ploaie şi fulgi de nea
Poate că voi reveni
Poate că nu, dar mai ştii
Poate că iar voi iubi
Pietre ca tine, pustii
Vine şi rândul meu
Vine şi vremea mea
Vine şi vine mereu
Ploaia cu stropii de nea...

cântec, versuri de Iurie Osoianu (17 august 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am primit iertare

Mă simt singur
rămas în noapte,
văd întunericul,
îmi este frig,
îmi este foame.
Un păcatos aşa de mare
c-un suflet întunecat.
Spun o rugăciune,
evocând pe Domnul
şi cer să mă ierte.
Simt cum respir
un aer curat
şi văd o lumină,
ea vine spre mine,
iar sufletul mi se-ncălzeşte.
Acum Îl simt pe Dumnezeu
aproape de mine,
devin alt om,
iertarea mi-a dat iubire.

poezie de Ion Răduţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai iarna m-a atins...

Ar fi trebuit să fie duminică, dar e marţi, cu trei ceasuri delirante, nu cu clipe pentru harţi...
Să mă bucur de iubire, când în gândul meu răsari şi să mi te simt aproape printre anii solitari...
Mă frământ în versuri şchioape şi mă doare că nu pot să te-aduc cât mai aproape, cu amurgul tău cu tot...
Îmi răsari ca o gigantă roşie, te prind în păr, eu o stea pitică, albă-ţi luminez cu-al meu licăr
Drumul înspre fericire pe care-l refuzi constant pe un ton ce mi se-nfige ca un şiş, rece, distant...
Şi te-aş exila-n uitare, nici măcar în amintire să nu te mai regăsesc, dar mi-e sufletul smintire şi nu pot să mă opresc,
Să te-adun de prin sinapse unde eşti mereu prezent, ca şi cum ai fi din mine, deşi eşti mereu absent...
Mi te-am inserat în sânge, te respir ca pe ozon, fredonez un fel de viaţă după-al tău diapazon
Şi e dulce-amară clipa când visez că te sărut, ca şi cum aş gusta miere din poemul meu durut...
Dar, cum să obligi un suflet, să te ia-n rotundul lui, când eşti ultima dorinţă în lista stăpânului?
Mi-eşti stăpân pe trup şi suflet, deşi trupu-i neatins şi de-atâta aşteptare numai iernile m-au nins...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti dulce, eşti minunată

Când în ochii tăi privesc
Sufletul mi-l răcoresc.
Îmi simt inima cum bate,
Te cheamă să-mi fii aproape.
Chipul tău m-a fermecat.
De tine mă simt legat.
Eşti dulce, eşti minunată.
Frumuseţea-întruchipată.
În genunchi mă plec la tine.
Te rog, vino lângă mine!
Singurătăţi să unim,
Fericiţi mereu să fim.
Frumuseţea ta-i lumină,
Flori de iubire-n grădină.
Să ne parfumăm cu toate,
Să ne ferească de moarte.

poezie de Dumitru Delcă (5 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul Cadou

E chiar aici tăticule.
Îl simt curgând prin mine,
E înnodat între clavicule,
Nu pleacă fără tine.

Şi când respir mai apăsat
Îl simt în gât şi-n limbă.
Îl simt în ce-am mâncat
Şi-n tâmple când încep să frigă.

Îl simt ca pe o rană aproape vindecată.
Un sunet spart în mine ca un ciocan la judecată.
O apăsare surdă ca o nepăsare.
Un semn din naştere care te doare.

poezie de Alexandru Horghidan (2018)
Adăugat de Alexandru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai aproape

Mai aproape de casă
într-o inimă
incandescenţi suntem
şi ne creştem sângele peste ochi
peste zboruri fără aripi
şi ne doare ţărâna cu doruri
de unde se nasc
inimi
de unde ne chiamă
străbunii...
Mai aproape de inima unui om
când ne doare chemarea
sângelui...

poezie de Sofia Dobre din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie

Departe-mi eşti copilărie!
Mereu aproape te-am dorit,
Mi-ai fost un cuib de bucurie,
Fără să vreau te-am părăsit.

Când vremea-i tristă şi târzie
În neguri gândul mi-e-nvelit,
Departe-mi eşti copilărie,
Mereu aproape te-am dorit.

Poeme fără de sfârşit
De doruri şi de pribegie
Le-am mângâiat pe o hârtie,
Tu nu eşti încă de găsit,
Departe-mi eşti copilărie!

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar tu...

..
Prin nori de fum pluteam în van
Şi neştiindu-mi clar, menirea,
Eram nebun, eram profan,
Dar tu m-ai învăţat iubirea.
...
Simţind că traiul e-n zadar,
Zdrobit de cenuşii nuanţe,
Credeam că-ncet o să dispar,
Dar tu mi-ai dăruit speranţe.
...
Spre cer am ridicat privirea,
Chemat de bunul Dumnezeu,
Spre EL mi-am îndreptat iubirea,
Dar tu mă vei iubi mereu.
...
Presat de timpul meu inert,
Jucându-mă cu vagi cuvinte,
Eram tentat să te mai cert,
Dar tu erai mereu cuminte.
...
Învăluit de gănduri rele,
Împins de mistuiri divine,
Am căutat să fug la stele,
Dar tu ai fost mereu cu mine.
...
Purtat pe-a vântului aripă,
Făcând ca dorul să mă-mbete,
Trecut-am peste ani, în pripă,
Dar tu mă faci să am regrete.
...
Când mă scăldam în tulburi ape,
Căzut în plumburiu abis,
Eu mai speram să-mi fii aproape,
Dar tu nu eşti.... eşti doar un vis.

poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te simt şi te am...

Te simt în lacrima ce curge din iubire,
În liniştea copacilor, ce stau trişti pe-alei.
Te simt în ploaia, ce plânge în mine,
Şi în pământul gârbovit, de durerea anilor grei.

Te simt pe cerul de dor, fericit că eşti bine,
În zile de toamnă, ce cad peste noi,
Te simt că, de-a pururi, vei fi doar în mine,
Te simt... şi te am, căci de-acum suntem doi.

poezie de Lusiana Drăguşin (7 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti doar făptură

tu eşti un astru ce visu-mi stăpâneşti
iar eu o amazoană în nopţile pustii
tu eşti acelaşi înger ce-mi spui că mă doreşti
dar nu te-aud, nici nu te văd când vii.

tu eşti misterul din rugăciuni ascunse
ce-am scris pe colţ de lună cu argint
tu-mi eşti sărutul ce-l simt mereu pe buze
şi teama mi-o alungi când rătăcesc în gând.

tu eşti făptura ce-am încropit din nouri
şi chipul unui zeu ai îmbrăcat
îmi laşi mereu veşmântul presărat cu doruri
să-l port când tot înaltul îl străbat.

te-ascunzi în şoapta ce tâmpla îmi sărută
şi-ţi simt zvâcnirea mâinii peste sân
îmi las bătaia inimii în tine ţintuita
şi prizonieră în iubire îţi rămân.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esti doar făptura

tu eşti un astru ce visu-mi stăpâneşti
iar eu o amazoană în nopţile pustii
tu eşti acelaşi înger ce-mi spui că mă doreşti
dar nu te-aud, nici nu te văd când vii.

tu eşti misterul din rugăciuni ascunse
ce-am scris pe colţ de lună cu argint
tu-mi eşti sărutul ce-l simt mereu pe buze
şi teama mi-o alungi când rătăcesc în gând.

tu eşti făptura ce-am încropit din nouri
şi chipul unui zeu ai îmbrăcat
îmi laşi mereu veşmântul presărat cu doruri
să-l port când tot înaltul îl străbat.

te-ascunzi în şoapta ce tâmpla îmi sărută
şi-ţi simt zvâcnirea mâinii peste sân
îmi las bătaia inimii în tine ţintuita
şi prizonieră în iubire îţi rămân.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape

Te simt mai aproape c-o viaţă,
iar inima-mi bate în piept
lovind în pereţii de gheaţă
ce-o-nchid în destinu-i nedrept.

Îţi simt nemurirea prin stâncă
şi-aştept ca blestemul străvechi
să-şi piardă puterea căci, încă,
mai cred în destine perechi.

Eram într-o viaţă-mpreună,
sortiţi nemuririi în doi,
dar neguri au vrut să răpună
iubirea sădită în noi.

În viaţa eternă pe care
nimic n-a putut să ne-o ia
îmi eşti, de milenii, visare,
te simt, eşti în inima mea.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!