Nicăieri în lume, toamna nu e mai frumoasă ca în uliţa veche din Bucureşti. O toamnă ca un vis de aur al copilăriei covârşite de miresme tari şi de aduceri aminte... În fiecare piatră stăruie un vis...

Isac Peltz în Ţara bună (1936)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aduceri aminte

Azi nu mai ştiu nici să plec, nici să vin,
Sunt un suspin din aduceri aminte
O aripă ce flutură-a chin
Un val ce se rupe de-o punte,
Am rămas ca o piatră de munte
Ciobită de vânt, risipită de ploi
Şi-adesea un om ce pictează cuvinte
În zadar, despre vise, despre vise şi noi...

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă de aur

Toamna, sărutările sunt mai dulci.
Toamna usucă florile din lunci.
Frunzele dansează luate de vânt,
E toamnă de aur, pe cer, pe pământ.

poezie de Dumitru Delcă (3 septembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă ardeleană

ne-a-nflorit toamna
cu zâmbetul său
plin de roade
şi ea însăşi plină
de cuvinte bogate
din
Bogata de Jos
sat
din inima Ardealului

pe fiecare
ne ating petalele
florilor de toamnă
iluminându-ne
şi mersul şi privirea
cum luceafărul ne mângâie cu razele sale

toamna
cu ochii căprui
pe fiecare ne farmecă
pe
degetele aerului uşor
plutind
ca un potop de miresme ţesute aici în Ardeal
din florile ardelene
şi atâtea recolte
ce-ţi împletesc privirea cu zâmbetul lor atât de fraged
şi subtil

toamnă pe
degetele răsfirate ale Ardealului

poezie de Ioan Daniel Bălan (4 septembrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri pe un portativ de toamnă...

E toamnă, e foşnet, e melacolie şi mai mult vis.
Toamna asta înseamnă şi mai mult somn,
căci dimineţile sunt îmbrăcate sumar în ceaţă
şi te fac să te ascunzi ca un copil în cearşaf.
Toamna asta e despre iubiri care oftează,
despre lupte de orgolii, despre viaţă,
ca să ne scoată sufletele din amorţire.
Totuşi bunătatea nu se demodează niciodată,
iubirea se testează, se simte mai departe,
iubirea e mai profundă toamna,
te face să te uiţi cu atenţie la toate clipele frumoase.
Vei alege să păstrezi în suflet doar câteva clipe,
când vara îţi lasă senzaţii de must de dragoste...
Toamna asta trebuie să ne scoată iubirile din amorţire,
trebuie să ne fie ghid, să mai uităm de alţii,
şi să ne întoarcem la noi, că bunătatea e în noi.
Toamna vine cu muzica ei în fiecare an
şi vântul de toamnă schimbă culorile frunzelor.
Fiecare trebuie să-şi găsească timp, să se aşeze
şi să privească căderea spectaculoasă a frunzelor.

poezie de Eugenia Calancea (13 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de soare

tu ma imbratisezi precum
soarele
soare plutind in apele
norilor
tu esti soarele care rasare
pe cerul vietii mele
tu esti rupt din soare
si lipit de inima mea
tu esti soarele care-mi
bate la fereastra in fiecare
dimineata
pasarea galbena cu pene
de soare
strabate vazduhul
vis galben
soare de aur
aur de soare
vis.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedublare

Pe uliţa copilăriei
Nimeni nu mă recunoaşte,
Fapt ce denotă-
O bună deghizare în haine de occidental.
Din ele încă mai răzbate
Parfumul exotic al insulelor Aleutine,
Din ultima croazieră a magnatului neamţ.
Mă grăbesc să ies,
Din uliţa copilăriei
Şi să mă pierd în furnicarul oraşului,
Străin în noapte!
Încerc să ies,
Cât mai repede posibil
Din ţoalele second hand,
Ca dintr-o cămaşă de forţă...
Să redevin cel care-am fost
Copil zănatec, nu şi prost!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă eşti precum un vis

Frumoasă eşti precum un vis,
Un mac superb în lan de grâu
Din care îngerii şi-au prins
Culorile în zbor, la brâu.

Frumoasă eşti ca o baladă,
O dulce notă de vioară,
La care dragostea s-arată
Ţinută-atent la inimioară.

Frumoasă eşti! Şi munţi şi mare
Se zbuciumă să te cuprindă
Cu formele fermecătoare
Din cerul nalt pus în oglindă.

Frumoasă eşti precum un vis
Puternic nins cu fericire,
Un curcubeu care-a cuprins
Poetu-n zâmbet de iubire!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritual

în fiecare an orice anotimp ajunge la sfârşit
cu oricine
fără să mai guste deliciile naşterii
şi nicio nostalgie

pe canapeaua de frunze
până s-apuce s-adormă
toamna
visul visează
cu orgolioasă voluptate
grăbeşte ruginirea viorilor agăţate pe ramuri
învelit în ploi pământul
cuminte aşteaptă deprins să răsufle din ce în ce
mai greu

ce vis ciudat ajunge pe drumul pe care pleacă spre iarnă oricine
de acum ce vis târziu o să te pândească toamnă
mai bine nu răspunde
la colţul meu de stradă nu există staţie de tramvai

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vis

am fost cândva
spaţiul rotund
al zborului

un roşu sângerând
în unduiri de vânt
o aripă ascunsă
în suflet de ceară

dincolo de aduceri aminte
eterizate trecuturi
am fost

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Eforie-n miez de toamnă

Marea e marea minune a vieţii
Şi'n orice anotimp e ca un vis,
Dar toamna, toamna'n timpul dimineţii
E-un vis ce nu mai poate fi descris.

Plaja primeşte-ncet sărutul mării,
Ca un amant pe-amanta lui
Şi în beţia dulce a'ncleştării
Se lasă lin în voia valului.

Străluce soarele ca'n toiul verii
Deşi în miez de toamnă ne aflăm.
Şi valul, dând de gustul mierii,
La plajă vine. Să-l lăsăm.

Plămânul submarin al mării
Respiră lung prin ceaţa ceţii...
Eu simt pe buze gustul sării
Şi'n suflet apriga dorinţă-a vieţii.

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet şi aduceri aminte

Aduceri aminte în gând se-nfiripă,
Ca-ntr-o oglindă... de dor rătăcit,
Nisip în furtună şi-un trup regăsit,
Pe-a nopţii nebună şi rece aripă.

Poteci neumblate, amurg părăsit,
Dezmiardă ispita tăcerii de-o clipă
Şi nimeni nu vede, amar de risipă
Adusă de vântul... pios şi smerit.

Cuprind orizontu-n privire şi tac,
Mă fulgeră, încă, amarul destin,
Ce tristă e casa... la omul sărac
Şi timpul se ştie... atât de puţin.

Aduceri aminte, esenţe de mac
Ascunse-n paharul eretic şi plin

sonet de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

In Vis

Ma uit cu sete la apus
Un rosu aprins, albastru stins
Si ma cuprinde acelasi vis
De care ti-am mai spus

Un vis frumos, un vis in vis
In care cerul sta cuprins
Aprins si prins in mii de stele
Cu luna sfesnic printre ele

Un vis in care tu m-ai prins
Impins de cei ce m-au respins
Un vis in care doar tu esti
Desprinsa parca din povesti

poezie de Cristat Cosmin Antonio (31 iulie 2016)
Adăugat de Cristat Cosmin Antonio
Comentează! | Votează! | Copiază!

De necuprins

Bombardat de toate minunile lumii sătul
să tot audă eşti comoara mea şi-a împa
chetat aripile în ultimul vis al copilăriei
asaltat de toate femeile din lume plictisit
şi-a dat foc aripilor hărţuit de toate iluziile
de pe lume a pus şi ultima speranţă piatră
unghiulară în acest Turn Babel poetul stă la dubii
să-i permită sau nu
lui Dumnezeu să se mute la parter
Doamne ce liber am fost odată

poezie de Costel Zăgan din Poezii de trezit copilăria (10 august 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De necuprins

Bombardat de toate minunile lumii sătul
să tot audă eşti comoara mea şi-a împa
chetat aripile în ultimul vis al copilăriei
asaltat de toate femeile din lume plictisit
şi-a dat foc aripilor hărţuit de toate iluziile
de pe lume a pus şi ultima speranţă piatră
unghiulară în acest Turn Babel poetul stă la dubii
să-i permită sau nu
lui Dumnezeu să se mute la parter

Doamne ce liber am fost odată

poezie de Costel Zăgan din Poezii de trezit copilăria (31 iulie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie, din toamna mea

Peste umăr, cu privirea,
numar toamnele
trecute,
Vieţi, venite din Septembrii
şi din zodii
de fecioară,
Au fost vis la timpul lor
însă astăzi
sunt pierdute.
Peste timp, orice urcuş,
are-o vreme
când coboară.

M-am născut cu toamna-n zi,
astăzi, toamnă
sunt şi eu.
Toamnă, doar în toamna vieţii,
fără rod,
fără bucate,
Ca să laşi în urmă frunze,
e frumos...
dar este greu,
Nu poţi fi şi om şi toamnă,
nu-i prea mult
dar nu se poate.

Din Septembrie, fecioara,
care-i doar...
o zodie,
Despre care umblă vorbe,
c-ar fi bună,
c-ar fi rea,
E un mit pierdut prin vreme...
un parfum
de rodie.
Doar Septembrie mai vine
să se-ascundă,
-n toamna mea.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O umbra de de dor

O umbra de dor
si de vis de pitic
in zbor sagetat de cocor,
acopera cugetu-mi mort
ce nu mai spera nimic;
corabie ajunsa in port.

Ganduri amare ‘nputite
zornaie-n aduceri aminte.
Si-n mintea ‘ncleiata se varsa
prin teasta-mi golita, intoarsa.

Mai dureros ca un dinte
lasa acolo rani de cutite.

poezie de Constantin Enache
Adăugat de Laurentia Paun Taban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicat bunicii mele, Elena Dinu

Astazi am regustat din pâinea copilăriei mele
Are gustul la fel de bun, cu miros de maia
Este paine pe care o mancam fugind la joaca pe uliţele satului
E pâinea ce uneori era cu branza si ou
Astazi o paine atat de dulce, ce inca-mi sta in lumina minţii
Gustul ei ca cel de gutui coapte, imi aminteşte de vis
Un vis al copilăriei nefinalizate.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna

A sosit din nou la noi
Toamna dulce,
Şi din nou neaduce
Daruri multe.
E frumoasă ca o zână
Darnică e ea pe lume,
E frumoasa foarte tare
Înbrăcată-n aur tare.
Şi pe jos covor ne pune
Ca să ne simţim mai bine,
Toarnă ia hrană-n hambare
Să neajute-n iarna mare.
Păsările deaici se duc
Unde e mai cald mai bine
Si ne promit noua asa,
Că se vor întoarce iar.
Toamna e iubita tare
De copii, bătrâni, adulti,
Că ia grija are mare,
Şi ne dă noua mîncare.

poezie de Larysa Postevka (18 septembrie 2011)
Adăugat de Larysa Postevka
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-aduci aminte de noi? Nu vreau să mai duc cu mine senzaţia că totul e un vis, doar un vis al meu. Sunt adevărată, eşti real? Am trăit, iubindu-te, o viaţă de om. Am aşteptat, am simţit, am suferit. Am murit. E adevărat, nu-i aşa? Acum, când mă aşez în fiecare seară în pat lângă un alt bărbat, nu mă pregătesc de somn, ci de moarte.

Alice Năstase Buciuta în Noi suntem zeiţe
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!

CASA BUNICILOR

De ce-mi stăruie în minte,
Vechiul bucium de la stână,
Prins de cureaua cu albe ţinte,
Lângă uşa scârţâind, bătrână?

De ce mi se pare frumoasă,
Acea construcţie simplă de lemn,
A bunicilor veche casă?
Cred că e al amintirilor semn.

Odăile cu duşumele de pământ,
Ferestre mici, tăiate de vergele,
Pentru mine este locul sfânt,
Al copilăriei mele.

Nu pot să alung din amintiri,
Să pun în locul lor palate,
Să înlocuiesc vechile trăiri,
Vă spun! Asta nu se poate.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!