Vibraţia absolută, crescută pe un gol, şi extazul pe o disoluţie sunt condiţiile actualizării paradisului. Şi o inactualitate egală în viaţă.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât un plus, cât şi un minus de viaţă mă pătrund de un fior de irealitate. O mare moartă şi o mare furioasă, într-o măsură egală, sunt lipsite de ritm.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu mă poate face să uit viaţa, deşi totul mă înstrăinează de ea. La o egală distantă de sfinţenie şi de viaţă.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este de o mie de ori mai multă complexitate într-o disperare absolută, decât într-o bucurie absolută.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

extaz

Extazul - delirul spiritului.

definiţie celebră de Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

melancolie

Melancolia e sentimentul că nefericirea are să te copleşească chiar în mijlocul paradisului.

definiţie celebră de Emil Cioran
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cine a trăit extazul devenirea nu mai are sens!

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

neant

Neantul e atenţie absolută.

definiţie celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extazul muzicii este o revenire la identitate, la originar, la rădăcinile primare ale existenţei.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu excepţia esenţialului, sfinţenia ţine de aberaţiile organelor, de un şir de anomalii, de-o nesfârşită varietate de dereglări, şi acest lucru este valabil pentru tot ce este profund, intens, unic. Nu există excese lăuntrice în lipsa unui substrat inavuabil, extazul cel mai eterat amintind prin anumite aspecte extazul primitiv.

Emil Cioran în Exerciţii de admiraţie, Guido Ceronetti - Infernul trupului (7 martie 1983)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

vulgaritate

Vulgaritatea este o cale de purificare egală extazului - cu condiţia să fie suferinţă.

definiţie celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o diferenţă între existenţă şi nonexistenţă, dacă ne temem de ele în egală măsură.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Lorena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gradul suprem de libertate este atins în extazul vacuităţii. Pe lângă el, totul e lanţ, robie, înfeudare.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După femei alergi din frică de singurătate şi rămâi cu ele dintr-o sete egală acelei frici.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În a sa "Scară a Paradisului", Sfântul Ioan Scărarul notează că un călugăr orgolios n-are nevoie sa fie chinuit de diavol: îşi e diavol sieşi.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie, într-adevăr, să te fi luptat mult cu forţele demonice şi negative ale vieţii pentru a ajunge la conştiinţa ireparabilului, care nu face din ireversibilitatea vieţii decât o cale spre moarte, o evoluţie care nu e, în fond, decât o disoluţie. Să poţi spune după fiecare experienţă de viaţă: niciodată! - după fiecare întâmplare şi după fiecare încercare acelaşi
cuvânt, simbol al definitivatului şi al ireparabilului, este, desigur, a fi pierdut totul, a fi atât de departe de viaţă pe cât eşti aproape de nimicul în care te aruncă moartea.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de OverDose
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu-i decât această nerăbdare de a decădea, de a prostitua singurătăţile virginale ale sufletului, prin dialog, această negaţie imemorială şi cotidiană a Paradisului.

Emil Cioran în Tratat de descompunere, Exegeza decăderii (1949), traducere de Irina Mavrodin
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impermeabil muzicii - omul atinge extazul pe burtă şi se desfată c-un scâncet în treacăt, numind fericire esenţa echivocă a absolutului din şira spinării.

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mare iubire sfârşeşte în extazul morţii, fiindcă de prea mult extaz, a sfârşit viaţa. Extazul e corosiv şi distrugător, fiindcă afectează centrul a tot ce este; el e suprema indiscreţie din iubire. După el nu mai poate fi nimic, fiindcă el sfârşeşte totul. Extazul sfârşeşte şi nesfârşitul morţii. Iubirea mistică este cel mai zdrobitor exemplu. De ce elanurile mistice le succedă un sentiment penibil de neant, o ariditate a conştiinţei? Indiscreţiile ultime ale extazului, imposibilitatea ca extazului să-i mai succeadă ceva în afară de nebunie.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plictiseala - absenţa de muzică a materiei. Melancolia - muzică inconştientă a sufletului. Extazul - delirul spiritului. Lacrimile - muzica sub forma materiei.

Emil Cioran în Cioran şi muzica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cutare cărţulie evlavioasă susţine că incapacitatea de a opta e semn că n-ai fi "luminat de lumina dumnezeiască". Cu alte cuvinte, nehotărârea, această obiectivitate absolută, ar fi o cale a pierzaniei.

Emil Cioran în Mărturisiri şi anateme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!