În tranziție
Lucruri stranii se petrec,
De îți vine dor de ducă,
Toate apele ne trec,
Birurile ne usucă.
epigramă de Nicolae Muntean din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Birurile
Lucruri stranii se petrec
De îți vine dor de ducă:
Toate apele te trec,
Birurile te usucă.
epigramă de Nicolae Muntean din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul dorului de ducă
Când îmi vine dor de ducă,
Nimeni nu mă mai oprește,
Iar neveste-mi îi spun că
Mi-au undița, plec la pește.
O apuc spre vreo speluncă,
Vreau să petrec nebunește,
Când îmi vine dor de ducă,
Nimeni nu mă mai oprește.
Și pe nevastă o-apucă...
Sare-n sus de două dește,
Scoate draci de sub perucă
Și cu sare mă orbește
Când îmi vine dor de ducă.
rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața la bloc
Fericit sunt de nesous,
De-asta-mi vine dor de ducă;
Mă inundă cel de sus
Iar zugravul... mă usucă.
epigramă de Nicolae Dărăbanț din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericire
Fericit sunt de nespus.
De-asta-mi vine dor de ducă;
Mă inundă cel de sus,
Iar zugravul mă usucă.
epigramă de Nicolae Dărăbanț din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
În patul de ger
Mai întâi moartea și-a rujat coasa
cu o inimă stătută
apoi a dansat o stea neștiutoare
prin lanul de picioare
o bătută...
Eu dorm în patul ei
cu secunda la cap
cu peretele la margine
și în oglindă
cu o altă oglindă sap.
Mă trec fiorii
ascunși în scânduri
în grădină bujorii
îmi miros din gânduri.
Se usucă foșnetul
se usucă vântul
se usucă
oamenii
ce ne țin rândul!
Trec morții pe cer
și lasă pământul în spate
eu dorm în patul de ger
și de cruci transpirate.
poezie de Alin Gheorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când
Când toate drumurile se vor sfârși,
Eu însumi voi deveni drum
Pe care trec caii somnului
De la răsărit la apus.
Când toate podurile se vor dărâma,
Eu însumi voi deveni pod
Peste care trec stelele
Apele somnului.
Când viața și moartea vor fi totuna,
Eu voi rămâne singur,
Să zidesc în cuvinte
Muntele sfânt.
Când ziua și noaptea vor disparea
Cu perechi de luceferi din univers,
Vă voi chema pe toți cu daruri
Să prelungim timpul.
Când nimic nu va mai fi de făcut
Și va veni potopul
Eu voi construi arca,
O voi umple cu ce-i viu și se îneacă.
Voi o să râdeți și mă veți batjocori,
N-am timp muntele sfânt așteaptă.
Când apele se vor retrage
Nu veți mai fi,
Lumea se va înmulți ca mai înainte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (28 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soacră uitucă
Este mare pui de lele
Soacră-mea ce mă usucă;
Ține minte toate cele,
Însă uită să se "ducă".
epigramă de Ioan Hodaș din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Credință
Toate trec pe lumea asta,
Durerea, gândul și năpasta!
Și toate trec și iar revin.
Timpul presează, ca un spin!
Și toate trec cu-alaiul lor.
Mie de Tine-mi este dor!
Și toate trec, când nu gândești
Și nu știu de mă mai iubești!
Și toate trec, fără să vrei
Și de privești în ochii mei,
Acolo, totul e la fel.
Acolo, o să-l vezi pe EL!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apele
Seara descântă apele la izvoare
pentru drumul prin întunericul nopții,
le așează sub cap pietre,
să alunece grăbite-n mările lumii.
Dimineața le spală cu lumina
pe fața vălurită a vremii,
rămân însingurate
cascadele
prin anotimpuri trecătoare
cu maluri zdrențuite
de formele de relief.
Doar orașele și satele le dezmiardă
cu poduri pe care trec străzile
și oamenii se opresc să privescă
ambarcațiunile care trec într-o parte și alta
cu ochii flămânzi de frumusețe.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apele pământului sunt dirijate direct de lună. De pildă, mareele. Ziua, apele unei mări sunt nemișcate, pentru ca noaptea, de lună plină, ele să înceapă să se ducă și să vină, cuprinse de o neliniște extraordinară. Norii, la fel, sunt influențați de lună. Trec pe deasupra noastră nori încărcați de apă și nu se descarcă, în schimb, se descarcă în altă parte sau invers. Depinde dacă au nimerit într-o rază magnetică plecată din lună spre noi.
Ion Băieșu în romanul Balanța
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine începe mai multe lucruri odată, nu reușește să le ducă la bun sfârșit pe toate.
proverbe germane
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerile vieții
Durerile vieții se trec și se-adună,
Tu treci, tu treci, tu treci
Printre ele!
Te duci, te duci, te duci mai departe.
Nu știi, nu știi, nu știi
Ce te-așteaptă pe mâine,
Dar vine, iar vine și vine
Cuvântul de rău și de bine.
Se trec amintirile grele,
Și chiar supărarea cea grea,
Se trece durerea din inima ta,
Dispare până și dragostea!
Durerile vieții se trec și se-adună,
Tu treci, tu treci, tu treci
Printre ele!
Te duci, te duci, te duci mai departe.
Nu știi, nu știi, nu știi
Ce te-așteaptă pe mâine,
Dar vine, iar vine și vine
Cuvântul de rău și de bine.
poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgii
Mă uit prelung - ca arhivarii -
Cum toate trec pe-acest atlas...
S-au dus trăsurile, birjarii
Și-njurăturile-au rămas!
epigramă de Nicolae Nicolae din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt în mod fundamental o persoană foarte ocupată: Îmi petrec timpul făcând lucruri utile și lucruri profund inutile!
citat din Romola Garai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scumpa noastră mare!
După unșpe luni de trudă,
Pe acei cu dor de ducă,
Marea Neagră nu-i mai udă,
Ci, de-a dreptul, îi usucă!
epigramă de Laurențiu Ghiță din Zâmbetoniera (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între generații
"Vom face-o lume nouă!"
Spunea un tinerel,
Bătrânul: "Bravo vouă,
Și noi ziceam la fel!"
epigramă de Nicolae Muntean din Antologia epigramiștilor români 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Aviatorul prevăzător
La amanta de la "zece"
Noaptea vrând a o petrece,
Completând atent ținuta,
Își luă și parașuta.
epigramă de Nicolae Muntean din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Derută
După tragicul regim,
Toată lumea azi ne minte,
Și de-atuncea nu mai știm
Încotro e înainte.
epigramă de Nicolae Muntean din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jurământ
Jurași pe luna nouă
Că ești ca și o mută;
Eu spun o vorbă, două,
Iar tu abia... o sută.
epigramă de Nicolae Muntean din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de miere
Patru săptămâni de vis
(Spun ades profanii)
Totul e de nedescris,
Dar urmează... anii.
epigramă de Nicolae Muntean din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!