Mentorului meu - Elis R.

Să nu mă-nalţi cumva prea sus
Că ameţesc şi-mi vine rău,
Iar de mă scapi, precis m-am dus
Şi-ar fi-n zadar efortul tău.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre Olimp

Bătrân şi-n criză azi de timp,
Mi-e greu urcuşul spre Olimp,
De-ajung cumva şi-i prea târziu,
Să mă certaţi de-oi mai fi viu.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recomandare

Vecine, când te duci la bar
Şi uiţi să te întorci acasă,
S'te ţii cu mâna de pahar
Să nu cumva să cazi sub masă.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

Doarme-aicea, dragi confraţi,
Sile, că-i veni sorocul,
Nu cumva să-l tulburaţi
Că vă pune să-i luaţi locul.

epitaf epigramatic de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine valul

şi-mi ia soacra cu tot
cu caravana anti-vaccinare
dar nimeni nu ştie
dacă mă bucur sau sufăr
valul din toamnă vine
pe caii delta mult mai
agresivi şi-mi pierd socru
băiat bun pentru că e beţiv
cum sunt toţi taţii de fete
şi băieţi refugiaţi într-un bar

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zadar străluce luna

În zadar străluce luna pentru cine doarme dus
În zadar te duci să sameni dacă soarele-a apus
Şi-n zadar se află omul când e timpul prea târziu
Şi-n zadar cânţi pocăinţă la un capăt da sicriu.
În zadar îţi sună glasul către surdul înrăit
În zadar araţi lumina către orbul cel voit
În zadar spui de iertare celor care n-o doresc
Şi-n zadar arunci iubirea celor ce-o dispreţuiesc.

În zadar te crezi mai mare când zideşti pe cei nedrepţi
Vine repede şi pumnul ce ţi se va pune-n piept
Şi-n zadar te crezi puternic împotriva lui Hristos
Chiar 'napoia ta-i acela ce-o să te trântească jos.

În zadar s-a dat pe cruce preţul sângelui divin
Pentru cei ce ce-L tot alungă, pentru cei ce tot nu vin
Şi-n zadar vor plânge veşnic în adânc cei ce-au ajuns
Cui nu i-a răspuns la Domnul, nici El nu-i va da răspuns.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Record la săritură

Vecinul nostru, -acum un an,
Din bar sărit-a la volan,
Da-n drum un pom a fost prea tare
Şi-acum se plimbă-n Carul Mare.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele trecute

ziceam: un zâmbet trece strada
poate vine spre mine, azi
e alt
fel: o mască trece strada
şi aş
vrea să ştiu cum arată dacă e dră
guţă (?!) sau nu prea
contează la femei
bine că nu vine cu izoleta
îmi aranjez masca
şi-mi încerc norocul
în cel mai rău caz poate ră
mâne cu masca toată viaţa

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zicală (inspirată de Jean Gabin)

Ciupercile-s, chiar şi gătite,
Ca Evele, bărbaţii ştiu:
De-s bune sau sunt otrăvite
Constată omul prea târziu.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efortul creaţiei

Îmi este creierul pustiu,
Când, cát două trei cuvinte.
De mă jur că nu mai scriu
Şi o sută-mi vin în minte.

epigramă de Vasile Iuşan din Lume multă, oameni puţini (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

în tinereţe

m-am îndrăgostit de mona
lisa care m-a sedus
şi
şi-mi vine să-i tai sânii cu lama
de tăiat afişe electorale
trag o tuşă la ultimul tablou
şi
şi mă urăsc iremediabil
pentru că femeia din pânza surfilată
seamănă cu mona lisa

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Şi-aş mai sta şi nu prea, foarte mult pe pământ,
Fiindcă-i toamnă târziu şi-mi mai vine să plâng,
Şi îmi vine să strig şi-mi mai vine să mor,
Doar puţin, printre munţi, fiindcă tare mi-e dor!

Mi-este dor de-amândoi, de trecut, de prezent,
Şi de arborii verzi şi de-un veac inocent.
Şi-i târziu nu ştiu cum, ca să fim amândoi
Că e toamnă demult şi-acum ninge pe noi.

Peste tine frumos, peste mine urât,
C-am trăit prea mulţi ani într-un veac mohorât,
Peste tine puţin, peste mine mai mult,
Că aştept cam de-un veac să te-ntorci din trecut...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Posterităţii, la 97 de ani

Trăit-am ca un anonim,
Rezist şi azi printre fosile,
Mi-a devenit pseudonim
Apelativul Nea Vasile.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătălia cea mai mare pe care o dau ca şi psiholog de când mi-am început cariera, cu 14 ani în urmă, este să ofer oamenilor o perspectivă sănătoasă asupra puterii personale pe care o deţin. Şi ceea ce mi se demonstrează zi de zi, de 14 ani, cu precizia unui ceas elveţian, este că talentul împreună cu efortul duc la o abilitate, iar abilitatea cu efortul duc la rezultate. Efortul apare de două ori în ecuaţie, aşa cum spune şi Angela Duckworth, inventatoarea conceptului Grit, îmbinarea dintre perseverenţă şi pasiune. Când un om se plânge de lipsa banilor, a iubirii sau a sănătăţii din viaţa lui, în marea majoritatea a cazurilor, efortul este cumva scos din ecuaţie deşi este singura condiţie obligatorie pentru reuşită. Efortul bate talentul în obţinerea de rezultate, deşi efortul cu talentul pot grăbi rezultatele. Dar dintre a ajunge mai târziu la rezultat sau deloc, ce alegem? Să ai toată puterea şi să fii sclav al propriilor limitări mentale, asta numesc eu iadul pe pământ.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere la patru ace

Cuvântul ăsta mi-e prea mic
tăcerea însă-i mult prea mare
şi-mi pişcă fruntea câte-un pic
noaptea când vine la culcare

Tăcerea asta-i mult prea mare
se-ntinde vai ca şi o lepră
habar nu am dacă şi doare
destul că unii-o cred celebră

Se-ntinde vai ca şi o lepră
şi-mi strânge viaţa câte-un pic
păi concurez la ultima tenebră
destin din ce în ce mai mic

Tăcerea-i însă foarte tare
ca orice damă de onoare

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (19 noiembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmi vine

îmi vine îmi vine îmi vine
să mă culc
încă odată să repet
noaptea de somn
chiar îmi vine să a
dorm în picioare cu tine-n gând
şi mă apucă o febră ne
bună de nimic
îmi vine îmi vine îmi vine
să strănut
te-aş lua în braţe te-aş pupa
să mai schimbăm viruşii între
noi să adormim îmi vine
îmi vine îmi vine îmi vine
o gripă serioasă ca tine

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă îndrăgostesc

ilegal de data asta
şi-mi vine să mă denunţ
postând un anunţ
pe facebook o fac
am avut un moment
de-mpotrivire ca un slab
de înger ce sunt sub povara
iubirii înmuiate-n ketamină

m-am îndrăgostit ilegal
şi iremediabil mă scufund
într-o melancolie
plină de hidre adăpate-n cerneală
aruncate pe stradă pentru o insolaţie
lângă un pantof roşu
de damă cu tocul cui rupt
plin ochi de fluturi albi

m-am îndrăgostit iremediabil
de buzele ei umede
când ne sărutam
pe roata bicicletei pegas

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine cu sania

şi renii dau din picioare
teleghidaţi după ce-au primit
un microcip între coarne
implantat de cercetători

vine în haine roşii şi barba albă
s-a lungit un an cu cinci centimetri
în cizme are o ninsoare
cu fulgi mari de zahăr vanilat

vine încet şi-ar vrea un loc la saună
să audă cum trosnesc morcovii
în boturile renilor poate opri iarna

nu crede că s-ar putea strecura
pe horn cum era obiceiul

vine cu sania prin zăpezi de vis
în visul tuturor ajunge la timp

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva ascultam

vivaldi în timp ce iubeam
femeia fată cu un pic
de nu ştiu ce
puţin mai dezvoltat
da' nu prea tare
cei prea mult deranjează
beau vodcă şi-mi fac
autoportretul fără menajamente

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când lumea e a ta

Când simţi că toată lumea e a ta,
Resimte, oare, ea "stăpânul lumii"
Ce doar prin fapte-i poate îndrepta
Grimasa rezultată-n urma glumii?
Orice-ntrebare are şi răspuns,
Nu te sfii să dai, zâmbind, vreunul,
Iar de, cumva, te vei simţi străpuns,
Ca de un gând, să nu boceşti nebunul!
Să râzi, că lumea-i plină de irozi
Ca Nero, ce nu-şi mai încap în piele;
Tu, mic, să te strecori printre nerozi,
Să-i scapi, voios, de marile belele.
Recunoştinţă ai să dobândeşti,
Nu te-aştepta, cumva, la vreo bravadă,
Că vine, sigur, când nici nu gândeşti,
Un zâmbet, ca răsplată, drept dovadă.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

OMUL CU GRĂTARUL

Invitând-o la grătar
A crezut că o câştigă;
Dar efortul e-n zadar:
Doamna nu vrea să se ''frigă''...

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!