Măgarul
Cu răgetul ce sparge cremeni
De fapt, musiu se minunează
Că-s printre noi atâția semeni
Ce specia-i perpetuează.
epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Măgarul se minunează de răgetul său.
proverbe armenești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Găinile
Creștini fiind n-avem vreo scuză
Că-s singurele - ce blestem -
Pe care nimeni nu le-acuză
Că locuiesc într-un harem.
epigramă de Ioan Fârte din revista "Spinul" (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul celor de pe mare
Lovește valul și se sparge
În promontoriul cenușiu,
Din vârfurile de catarge
Se vede-n jur numai pustiu...
Soarele s-ascunde sângeriu
În apa mării printre alge...
Lovește valul și se sparge
În promontoriul cenușiu.
Noian de rele vor învinge,
Cei de pe punte bine știu,
Ei au vreme să se roage
Pe-ntinsul verde-azuriu...
Lovește valul și se sparge.
rondel de Ioan Friciu (17 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- epitaf
- Zâmbet e, printre suspine,
Un catren, născut din dramă,
Ce-ți arată că, în fine,
Cineva te bagă-n seamă.
Epitaful
definiție epigramatică de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adulterii
Ei, după ce că-s păcătoși,
Mai sunt și mari lăudăroși:
Se laudă că-s armăsari,
Dar nu-s, de fapt, decât măgari;
Iar ele, ce se cred sirepe,
De fapt sunt niște mari otrepe.
pamflet de George Budoi din Dicționarul încornoraților (5 mai 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețea... Am auzit-o strigând printre munți, iar strigătele sale au sosit odată cu sunetul copitelor, cu bătaia aripilor și cu răgetul leilor.
citat clasic din Khalil Gibran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramistul
Printre atâția îngeri muritori
În răutatea veacului
Și dracul pare uneori
Al dracului!
epigramă de Ioan Pop din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
15 iulie - ZIUA MONDIALĂ A TINERILOR TALENTAȚI - NU MĂ FELICITAȚI!
Că-s talentat, e fapt știut,
Știu muzele să mă răsfețe,
Dar, din păcate, am trecut
Puțin de prima tinerețe..
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O minune
Țăranii-mi spun, cinstiți la vorbă,
Că-s oameni drepți și buni:
"Pădurea asta e vestită,
Vestită în minuni!...
Atâția suferinzi făcut-a
De viață s-aibă parte,
Când se credeau ajunși aproape
De ne-ndurata moarte.
Din multe locuri depărtate,
Vin oameni ca s-o vază,
Și de mândrețea-i fără seamăn,
Adânc se minunează!"
Ascult și-ncep să cred ca dânșii
Minunile aceste,
Cum un copil se-nfiorează
De orice și ce poveste.
Dar aș voi să-ntreb pe unul,
El singur doar mi-o spune,
Dac-ar putea ca să mai facă
Pădurea o minune:
Să-mi risipească stolul negru
De nopți și zile rele,
Și să-mi redea nemărginitul
Iluziilor mele!...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânt și cremene
Nu provoca furtună,
bazându-te pe stele
și ce e scris în ele,
căci soarta se răzbună!
Ferește-te de valuri
stunci când marea fierbe!
Știi, unele proverbe
sunt clare, sunt cristaluri.
Căci, vânturi dacă semeni,
așteaptă-te s-apară
furtuna ce-o să doară,
făcând din inimi cremeni.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obsedat normal
obsedant normal,
repet normal,
în viață normală.
m-am săturat de atâta normalitate.
m-am săturat să cred că totul este normal
când de fapt normalul este tot.
m-am săturat ca ziua să înceapă cu dimineața
când noaptea este de fapt răsăritul meu.
m-am săturat ca degetele să fie zece
când de fapt zece sunt doar poruncile sfinte.
m-am săturat să despic firu-n patru
când de fapt patru fire un pot fi niciodată unul singur.
m-am săturat să las pași în urma mea
când de fapt urma mea se pierde printre atâția pași.
m-am săturat să trăiesc pentru alții
când de fapt alții nu trăiesc nici pentru ei.
și ce folos că m-am săturat
că-n definitiv e normal să te saturi.
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Corupția
E o boală de duzină
Cu un tratament sadea,
Început cu limuzină
Și sfârșit cu DNA.
epigramă de Ioan Fârte din revista "Spinul" (2007)
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!
In vino veritas
Indubitabil eu susțin -
Deși, probabil s-a mai spus -
Că adevărul e în vin...
De la o damigeană-n sus.
epigramă de Ioan Fârte din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
și am atâția trandafiri
încât mă simt mai bine printre ei decât
printre cei care nu-i iubesc
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă feminină
Cum darurile mă dispun,
Mă rog la Cel de Sus și sper
Ca și la vară, când nu-i ger,
Să inventeze-un Moș Crăciun.
epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
- juriu
- Fițoasă adunare
Cu judecata șuie,
Proclamă o valoare
Când orbii văd că nu e.
Juriul
definiție epigramatică de Ioan Fârte din Revista Spinul (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lis Viorel și Oana
Un cuplu tandru și sensibil
Ce ne arată, an de an,
Că nu poți fi așa penibil,
De nu apari și pe ecran.
epigramă de Ioan Fârte din revista "Epigrama", nr. 56 (iunie 2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
A ști sau a nu ști
Cu un soț naiv, chefliu,
Pe nurlia de Marița
Toți bărbații-n sat o știu....
Până și măgarul Ghiță.
epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!
La simpozion
O imagine spumoasă
Îmi confirmă teoria:
Arta somnului în masă
E, precis, oratoria.
epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul nostru-i asemeni apei: din cer se iscă, la cer se suie și iar coboară către pământuri, veșnic altfel... De sus țâșnește din stânci abrupte șuvoi curat, apoi se sparge în nori de spumă, se-nvăluiește-n vuiet blând jos spre adâncuri... De-apar în drumu-i stânci împotrivă, spumegă amarnic treaptă cu treaptă spre abis... Pe paturi molcom șerpuie-n văile verzi și-n lacul cel neted chipul își scaldă stelele toate... Suflet al nostru, cum semeni tu apei, soartă a noastră, cum semeni cu vântul...
citat celebru din Goethe
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!