Blestemul Aiudului
Aiudule, Aiudule,
temniță cruntă,
fă-te, zăludule,
piatră măruntă.
Focul mănâce-te,
că nu te saturi.
Mereu vrei scâncete
și bei oftaturi.
Vântul destramă-te,
că nu-ți ajunge
- și-n marea-ți foamete -
mereu vrei sânge.
Apele facă-te
ape ca ele,
lacrimi din lacăte
plâns de zăbrele.
Grindina 'ndoaie-te,
spele-te ploaie,
lanțuri și geamăte
să ți le-nmoaie.
Aiudule, Aiudule,
fiară năucă,
face-te-ai, crudule,
scrum și nălucă.
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre apă
- poezii despre vânt
- citate de Radu Gyr despre vânt
- poezii despre sânge
- poezii despre plâns
- citate de Radu Gyr despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre foc
- citate de Radu Gyr despre foc
- poezii despre cenușă
Citate similare
Prefață la cântece din temniță
În aprigele mele belciuge,
piatra mă-nfulecă, fierul mă suge.
În bezne m-afund, zi de zi, și-n urât,
întâi pân-la glezne, apoi pân-la gât.
Curând, o să-mi treacă de gură, de frunte,
lespedea temniței, cu gângănii mărunte,
și-am să dispar în grozava ei gușă,
în mugetul ei subteran și-n cenușă...
Dar, hămesit, sub lacăte, chei și zăvoare,
de tine, sălbatice, viule soare,
din carne îmi rup, din dogorâta mea smoală,
aceste cântece în pielea goală,
și-n tine le-arunc, în năpraznice-amieze,
s-alerge, să tropăie și să necheze,
slobode, aspre, nețesălate deloc,
ca niște cârlane fugare în stepe de foc...
poezie celebră de Radu Gyr din Sângele temniței
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre nuditate, poezii despre muzică, poezii despre gură, poezii despre glezne, poezii despre fier, poezii despre cai sau poezii despre Soare
Apele
e simpatic să vrei
să faci revoluții când ei
cei din 89
beau o cafea înghețată la polu
aproape
nord și femeia
care servește cu plasă
de fluturi pe o terasă
te obligă să bei
apele ei
minunate
apele ei
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre revoluție, poezii despre gheață, poezii despre fluturi, poezii despre femei sau poezii despre cafea
Mă rog să te naști
Purtată de lanțuri în gând
Târâtă de nori pe pământ
Mințită-nșelată mereu
Mă rog să te naști Dumnezeu
Târâtă din lavre prin scrum
Departe pe săbii acum
Te scoală ridică-te-n glod
De carne de fiare de tot
Și dacă-ntr-o zi voi pleca
Departe de inima ta
De oase de lacrimi în scrum
Pe veci blestemat să-ți rămân
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre nori, poezii despre naștere, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre Dumnezeu
Curcubeul
(după ploaie și furtună, împarți cerul în două, știi tu omule de unde apare?...)
Curcubeu pe cer aprins
Roșu galben parcă-i nins
Verde și alte culori
Toate prinse-n lumea lor.
Vântul ți-e tată străin
Ploaia mamă din vecini
Soarele frate holtei
Ziua sora ce o vrei.
După ploaie și furtună
Ieși zâmbind tinând în mână
Un mănunchi de viorele
Sus pe cer te joci cu ele.
Altă ploaie și furtună
Îți faci drum ca o nălucă
Și te-așezi cu fală mare
Unde-i locul dumnitale
Și râzând privești la soare.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curcubeu, poezii despre verde, poezii despre vecini, poezii despre tată, poezii despre roșu sau poezii despre ninsoare
Istoria noastră
În piatră este scrisă istoria noastră
În piatră peste piatră
De Ziditorul puse la-nceput
Ca să ne facă existenței vatră
În piatră cioplită din stînca Sinaiului
Pentru tablele Legii
În piatra templului
În alte-atîtea minunate pietre
Strînse toate în piatra Golgotei
Piatra rămînerii
Rămînerii rostului meu, rostului tău
Hotar între bine și rău
Prin ape ne-a trecut istoria noastră
După ce Dumnezeu despărți
Apele de sus de cele de jos
Prin apele Potopului, apele Mării Roșii
Și-nvolburatele ape ale Iordanului
Prin apele durerilor din Rama
Prefăcute-n lacrimi
Valuri peste valuri
Pînă ce toate s-au strîns
Într-un singur pahar
"Tată, dacă este cu putință,
Îndepărtează-l,
E prea amar".
Prin foc ne-a trecut istoria noastră
Ca să cunoaștem focul rugului
Ce ne mistuie
Focul rugilor ce ne mistuiau
Pînă ce cunoscurăm adevăratul foc
Focul iubirii, focul jertfei
Strîns tot într-un singur strigăt
"Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac"
Luminînd de pe cruce spre mine
Spre oricine
Aceasta este istoria noastră
Filă cu filă o citim
O știm pe dinafară
Ne-o șoptim în taină iară și iară
O luăm de la capăt
Fără scapăt
Aceasta este istoria noastră
Drumul de jertfă
De-aici spre lumină
Fiecare suntem fărîmă din ea
Ca-n istoria lumilor de sus
Stea lîngă stea
poezie de Benone Burtescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jertfă, poezii despre lumină, poezii despre legi, poezii despre lectură sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nestemata neagră
Ay țiganco dă-te-ncoace
ay țiganco fă-te mică
nu vrei să te las în pace
râsul tău munții ridică
Ay țicanco fă-te mică
ay țiganco ce rotunde
umbrele-ți de rândunică
în iad or să mă scufunde
Ay țiganco ce rotunde
- nu vrei să te las în pace -
înălțimile-ți m-afunde
ay țiganco dă-te-ncoace
Ay țiganco fă-te mică
de ce noaptea ne complică
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 octombrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre rândunele, poezii despre pace, poezii despre noapte, poezii despre negru, poezii despre munți sau poezii despre iad
Dă-mi dragostea
Cum pot să Te laud cu inimă bună
Când lacrima-n spate mi-ai pus-o să stea,
Cum vrei să nu fie în mine furtună
Când vânt și-ntuneric e-n dragostea mea.
De vrei bucurie, la ce suferința,
Cum vrei cu durere nainte-Ți să vin?
De vrei să mă saturi, să-mi saturi ființa
De ce-mi pui în apă oțet și pelin?
Nu-s Iacov, știi bine, să-Ți stau înainte
Să lupt împotriva-Ți din noapte în zori,
De vrei să Te laud, Tu adu-ți aminte
Că nu de durere mi-e frica și ori
De câte ori, Doamne, vei vrea să Te caut
Dă-mi dragostea toată că dragoste-s eu
Și-aștept cum Ilie în susur de flaut
Să simt că ești Blândul și Bun Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea (19 iunie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre oțet, poezii despre laudă, poezii despre iubire sau poezii despre frică
Vrei?...
Vrei să știi dacă sunt bine?
Vrei să știi dacă îmi pasă?
Timpul stă acum cu tine,
Adormit la mine-n casă.
Nu mai pregeta pe culmi,
Nu mai aștepta pe stânci.
Vântul bate peste lumi,
Amăgit de șoapte-adânci.
Nu mai stinge iară focul,
Nu mai reînnoda trecutul.
Universul schimbă locul
Și ne-arată azimutul.
Vrei să vezi ce se întamplă?
Vrei să simți și tu cum este?
Mâna pune-o pe la tâmplă,
Dezmierdând-o c-o poveste...
poezie de Liviu Reti (3 octombrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre stânci, poezii despre somn, poezii despre schimbare sau poezii despre mâini
Inconștiență, poate!
Oriunde ești să știi că nu-ți e bine
chiar dacă ai impresia că-ți e,
degeaba fugi fugind mereu de tine
și vrei să fii doar ceea ce nu ești
Acum iar plouă, ploaia vrea să-ți spună
c-așa va fi în toamna de argint,
singurătatea a-nceput să doară
iar cei din jur zâmbesc și iar te mint
Poate ai vrea să te întorci în timpuri
acolo unde ai simțit că ești,
păcatele prea multe sunt cu tine
și nu-ți dau voie să te mai iubești
Nu te găsești în lumea asta oarbă,
cauți fără să știi ce vrei să cauți,
o lacrimă din ochi ar vrea să-ți cadă
și nu o lași să vadă clarități
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre toamnă, poezii despre singurătate, poezii despre promisiuni, poezii despre minciună sau poezii despre argint
Fă-te că vrei!
Fă-te că iubești, îi spune
Mintea mea inimii mele
Care bate tot mai neregulat
În pieptul meu sunând a gol.
Fă-te bine!
Pune mâna și scrie,
Și treci peste faptul că mintea sa
I-a spus inimii sale:
Fă-te că nu iubești,
Fă-te rea!
Inima nu se îmbolnăvește
Când vrea mintea,
Ci numai când
Nu vrea.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (3 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre depășire sau poezii despre boală
Fost-am numai eu
Stau în noapte și îți scriu
Fiorii încuiați cu lacăte grele,
Îi dezleg să iasă din al meu sicriu
A lor cântec să-ți sfarâme zăbrele.
Cel care a tăcut întâi,
Cum peste toamnă se așterne ceața...
A fost acela ce nu a spus: "Rămâi!"
Și fost-ai tu iubite, sau poate însăși viața.
Cea care stă întotdeauna și așteaptă,
Cum acele de ceas revin mereu...
Să fi fost nălucă... poate adevărată,
Dar nu vei ști nicicând că fost-am numai eu!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre moarte, poezii despre ceas sau poezii despre adevăr
Fost-am numai eu
Stau în noapte și îți scriu
Fiorii încuiați cu lacăte grele,
Îi dezleg să iasă din al meu sicriu
A lor cântec să-ți sfarâme zăbrele.
Cel care a tăcut întâi,
Cum peste toamnă se așterne ceața...
A fost acela ce nu a spus: "Rămâi!"
Și fost-ai tu iubite, sau poate însăși viața.
Cea care stă întotdeauna și așteaptă,
Cum acele de ceas revin mereu...
Să fi fost nălucă... poate adevărată,
Dar nu vei ști nicicând că fost-am numai eu!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi...
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu floare roșie de pin
În lumea asta mare și sucită,
Poți să mănânci, să bei pe gratis,
Poți să plătești ori să forțezi o gură,
Să te sărute pân' te saturi.
Poți să te pierzi prin lan de grâu,
Iubind grăbit, orice femeie,
Ce ți-a căzut cum cade para,
In gura unui trecător, fără lovele.
Poți să-ți faci brâuri de mătase,
Din părul blond de cucuruz, și dame,
Ce te așteaptă-n Soare surâzând,
Pentru o clipă de plăcere.
Chiar și pe munti, tu poți urca,
S-ajungi să tragi Luna de barbă,
Și o femeie adormită-n stânci,
De-un dor fățarnic, cerșetorul de iubire.
Poți să pribegești, cât vrei!
Pământul este nesfârșit de mare,
Cu suflete și frunze ce se dăruiesc,
La orice umăr trecător prin ele.
De vrei să mori,... și asta, poți!
Dar o să mori iubind, o dulce floare,
O floare roșie de pin ce inflorește,
In cordul tău, după un veac trăit in comă.
Nu ai să scapi! E prinsă-n inimă și tace,
Ea te-nsoțește pretudindeni, respirând,
Tristețea ta pitită, din dor de ea și viață,
Ce sapă zilnic șanțuri, în trupul
Ea o să-ți fie întotdeauna, vie,
In oxigenul inspirat de tine,
Ce-ți ține viața-n dor de ea, aprinsă,
Să o iubești, cât inima din tine toarce.
Și poți! Nu-ți ține dragul meu, Iubirea,
In somn și-n ploi de lacrimi, ce albesc,
Sufletul tău, sufletul ei, ca două dude,
Căzute-n fața celor, ce au același drum.
Și poți! Nu-ți reprima aceste sentimente,
Nu-ți poți tăia din aripi, și din viață,
Atâta timp cât cuibul te așteaptă,
Să te-ncălzești in el, iubind ce te iubește.
poezie de Adelina Cojocaru (22 martie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet sau poezii despre trup și suflet
- nălucă
- Speranță năucă a unui guvern ce-i "pe ducă".
Nălucă (amfibrah)
monostih de Mihai Haivas din Hașmișuri umoristice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre guvern
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,
pentru cântecul tău țintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău, pus în lanțuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,
ci ca s-aduni chiuind pe tăpșane
o claie de cer și-o căciulă de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Așa, ca să bei libertatea din ciuturi
și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
și zarzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Așa, ca să-ți pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane,
pe toate ce slobote-ți ies înainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri și funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Și sus, ca lumina din urma furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!...
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zarzări, poezii despre viitor, poezii despre sărut, poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre pâine
Viața nu-ți dă mereu ce vrei, dar îți dă exact ce ai nevoie ca să evoluezi!
citat din Diana Pârje
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață sau citate despre evoluție
Miezonoptică
E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine
Mi-e trupul mănăstire părăsită
Și-n loc de sânge parcă vântul vineri
Bătând în piept o toacă răgușită.
E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine
Mi-e sufletul călugăr de pripas,
La miezul nopții fără să se-nchine
Mi-a poposit în trup și mi-a rămas.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul nopții
Vorbind cu Eminescu
ne plimbăm pe-o câmpie de piatră
în stânga poate-i un copac, dar nu se vede
îl acoperă copiii ce răscolesc în el
nici ei nu știu
în dreapta se așează în butoaie
se pun în mari butoaie inimi la sărat
vorbim pe-un câmp de piatră
nu vrei, îmi spune el
nu, nu vreau, îi răspund
nu vrei, îmi spune el
nu, nu vreau, îi răspund
nu vrei, îmi spune el
nu, nu vreau, îi răspund
din focul lui săpat în piatră
când dispare
mai râmâne un păianjân negru
cămașa-mi sfârâie
arsă în dreptul inimii
din trunchi și până-n creștet
îmi sare măduva spinării
și cu panașul ei de luptă-astfel alerg
nu, nu vreau,
mai strig
nu vreau, chiar dacă n-o să fiu
decât un strigăt de care trupul
să-mi atârne spânzurat
poezie de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre plimbare, poezii despre copilărie, poezii despre copaci sau poezii despre Mihai Eminescu
Izvor cu apă dulce
E bine de stiut ce a fost
Viata să o trăim cu rost
Ce vrem să stim de la nceput
Să lăsăm timpul ce ne-a durut
Tu ai trecut prin viața mea
Să te gândesti eu te-as ruga
Grăbit cum ceasul face rundă
Tu te-ai oprit doar o secundă
Doar vântul lasă-n a ta urmă
Picuri de ploaie ce cad si răsună
Cu umbră rece mă săgeți
Imi spui cuvinte si mă cerți
Că umblu goală prin perdele
Si scutur praful greu din ele
Si am ajuns mereu sa te visez
Oglindă-mi esti cu ochii tăi cei verzi
Legat ai fost printr un ombilic
Că te am iubit acum îți zic
Tu stii că fără iubire in viață
Si fără dragoste speranță
Nu suntem oameni nici chiar fulg
Rămânem doar văpaiea unui rug
Si tu imi spui că ți stau în cale
Că am picioarele prea goale
Că salt dansez aud o melodie
Si că mă joc de a trestiea mladie
Vrei cum bate vântul să tresar
Usor tu treci nu ai habar
Acum eu libertate-ti dăruiesc
Privesc un gol te las si-ti spun trăiesc
Eu sunt izvor cu apa dulce
Si dor mereu eu îți voi duce
Peste lespezi reci de piatră
In trecere mă voi rostogoli
Voi trece lin voi curge si voi trăi
Iar apa limpede de vrei s-o treci
Piciorul tău atinge pietrele rămase reci!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre visare sau poezii despre secunde
Vrei iubirea...
Te chinui de ceva timp
să întâlnești iubirea,
vrei cerul senin,
focul nestins și împlinirea,
vrei să fii însetat
și să te-nbeți iubind
și nu otravă dulce,
visând și suferind.
Vrei covor de roze
și petale de bujor,
ce-ți încântă privirea,
pe lângă alte flori.
Vrei ca iubirea să fie icoană
sau altar de zeu,
cu luna arzătoare
și steluțe-n defileu.
poezie de Eugenia Calancea (21 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre roz, poezii despre icoane, poezii despre flori sau poezii despre bujori