Săracă țară bogată
Ce naiv am fost odată.
Nu credeam că ești bogată:
De opt ani fură din tine
Și nu pot să te termine.
epigramă de Vasile Plăcintă din Constelația Post-scriptum (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Epigramistului Plăcintă care ne promite plăcintă bună
Eu de azi consum plăcintă
Dacă-i bună, n-o fi dramă,
Sper ca el să nu mă mintă
Cum o face-n... epigramă!
epigramă de Vasile Vulpașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avertisment
Când în epigramă-i pun la țintă
Pe dușmani, le spun, că am destui:
Cine-l va atinge pe Plăcintă,
Fi-va... vai de cozonacul lui!
epigramă de Vasile Plăcintă din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autogustare
Unii-n viață mă alintă
Chiar cu numele Plăcintă,
Alții-mi spun epigramist...
Deci exist!
epigramă de Vasile Plăcintă (2011)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naivitatea... tot ce e adevărat, nu e naiv, dar tot ce e naiv, e adevărat, de un adevăr izbitor, original, rar... Naivitatea poate fi găsită în orice condiție: poți fi în mod naiv erou, în mod naiv cucernic, în mod naiv frumos, în mod naiv orator, în mod naiv filozof... fără naivitate nu există adevărate frumuseți.
citat celebru din Denis Diderot
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naiv (grook )
Ești naiv dacă tu chiar crezi
că viața ar avea vreun motiv
să favorizeaze
pe cel care nu-i naiv
poezie de Piet Hein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoțul și bancherul
- Banii, că-mi descarc pistolul!
Strigă hoțul înarmat;
Iar bancherul ușurat:
- Ptiu! Credeam că e controlul!
epigramă de Vasile Plăcintă din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anul nou cu "bucurie" - Andrei Plăcintă, fiul Sorinei Plăcintă, senator PD-L, este cercetat pentru tentativă de omor
"Copilașul" cel iubit,
Cum Sorina îl alintă,
Mamei lui i-a pregătit,
(Nă)răvașul din Plăcintă.
epigramă de Mike Farkas (7 decembrie 2010)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Credeam, iubita mea
Credeam, iubita mea cu ochi de jar,
Că eu sunt omul cel mai popular,
Dar m-am convins, plimbându-mă cu tine,
Că ești mai populară decât mine!
epigramă de Ion Pribeagu din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărmane suflete naiv
Sărmane suflete naiv,
mereu ești trist fără motiv,
zburând, nemaiștiind că zbori,
murind, nemaiștiind că mori.
Sărmane suflete naiv,
la bunătate corosiv,
fiind, nemaiștiind că ești,
iubind c-atât de mult iubești.
Aceste suflete ciudate,
atât de neajutorate,
cum știu mereu să se tot piardă -
ca focul basmelor să ardă!
poezie celebră de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Amantul
Prins a fost, de soț, un ins,
Sus, la bloc, etajul zece,
Și poliția l-a prins...
Jos, dar... rece!
epigramă de Vasile Plăcintă din Constelația Post-scriptum (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corupția
La spitale pe la doctori,
Esti trecut pe lista neaga,
Fara îngeri păzitori,
De nu ai la tine spaga.
Pe la birouri la ghișee,
Esti certat stropit cu spuma,
De ești sarac de nu dai șpagă,
Nu ești demn de-o vorbă bună.
Corupția-i devotată,
Nu-i căruță cu măgari,
Cum se pot schimba deodată,
Demnitarii in șpăgari.
Sa-i apuce isteria!..
In jurământ le-aș introduce:
Jur.."Să nu cheltui visteria,
Cu gânduri satanice"!
Sau... om construi odată,
O monedă mai bogată,
De-om schimba moneda țării,
Cu una numită "spaga"!
Esti alt om cu alta vlagă,
Buzunaru' acum te ține,
Când totu-i calculat in șpagă,
La rafturi prin magazine.
Scuză-mă dar ma grăbesc,
Trebuie s-ajung la bancă,
Astazi vreau să te cinstesc,
E primul meu salar in șpagă.
A fost poezia Corupția,
Nu am cuvintele la mine,
Mai mult... să pot sa o compun,
Imoralul n-are rime,
Angajez poet mai bun.
poezie de Vasile Sbârcea (2020)
Adăugat de Vasile Sbârcea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumos și efemer
Mă faci să râd, obraznică făptură,
Așa cum nu credeam c-am să mai râd
În sufletul ascuns de o armură...
Dar nu vreau să te sperii: doar surâd.
Nu ești albastru. El... a fost odată,
Iar de-ai fi fost, nu știu ce-aș fi făcut!
M-aș fi gândit să te alung, dar iată
Că ai venit la mine, mi-a plăcut!
Nu știu ce vrei, dar te privesc și-mi place.
Ești un frumos, măi, fluturaș nebun!
Deja mi-e teamă c-ai să pleci! Stângace,
Încerc la zborul tău, să mă opun.
Dar nu pot să o fac. Aici, sub cer,
Tot ce-i frumos, e mult prea efemer.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost și săracă, am fost și bogată. Credeți-mă, bogată e mai bine.
citat clasic din Mae West
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Prefaceri
Țară mândră și bogată,
Plai de basme, lăudat,
Din păcate, azi ni-i dat
Să rostim: a fost odată!
epigramă de Ion Bindea din Ion Bindea, Epigrame 80 (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine socotește câte foi intră-n plăcintă, nu mănâncă plăcintă niciodată.
proverbe franțuzești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești
pentru tine suflet frumos și drag, Vasile
Tu ești zâmbet.
Tu ești frumusețe.
Tu ești bunătate.
Tu ești o poezie apetisantă.
Tu ești roua dimineții.
Tu ești un Făt-Frumos pe un cal albastru.
Tu ești un înger dulce pe pământ,
datorită ție sunt fericită.
poezie de Monika Toth
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naivitate...
Mi-am pierdut demult credința, în ceea ce te privește!
Nu mai pot să te accept, nu ești cum speram a fi.
Chit că, îți joci bine rolul te-am descoperit, să știi!
Și nu ești nici pe departe, zâna bună din poveste!
Ba din contră, ca să vezi, cât de naiv este omul:
N-aș fi bănuit în veci, câți monștri ascunzi în tine;
Câtă poftă de ruine, câtă dragoste de sine...
Cine-ar fi crezut vreodată că îți este altu' rolul?!
Și câți, Doamne, n-or mai fi, victime la fel ca mine
Ale unora ca tine, care-și clădesc fericirea
Pe nefericirea celor care cred că toată lumea,
Poartă în suflet credința, în speranța de mai bine.
Dar, nu e deloc așa: nu toți oamenii sunt oameni
Cum nici tu nu ai fost ceea ce credeam a fi de fapt!
Nu m-aș fi gândit în veci, că îmi vei pătrunde-n piept,
Doar pentru a-mi provoca, fobie de propriii semeni...
Cin' s-ar fi gândit vreodată, că nu ești ce pari a fi
Și, că-n spatele cortinei, pregătești pentru spectacol,
Doar nefericiri și patimi, nici o urmă de miracol!
Și, când te gândești că eu, voiam ție-a mă jertfi!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (21 iunie 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te credeam stea, iubito! Iar tu nu ești decât planetă.
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ridică-se în tine un spirit viu de dac!...
Cât timp te mai apleci, române, între ciocan și nicovală?
Trezește-i țării glasul pentru mândria sa națională!
Exiști doar în genunchi trăind printre ruine,
Iar țara sângerează și viață nu e-n tine.
De multă vreme rabzi umil și aplecat
Ridică-se în tine un spirit viu de dac!
S-au stins luminile în tine și parcă ești nimic
De ce în vremea ta, române, te vrei așa de mic?
Nu ești al nimănui decât al Țării Românești,
Pământul tău natal îți cere să-l slujești;
Din ziduri prăbușite ridică această țară
Așa o cer strămoșii în vatra milenară!
Să fie țara demnă sub noua înfățișare;
A patriei cinstire mândrie și onoare!
Înțepenita piatră trezească-se odată,
Măreață Românie, să fii ce-ai fost odată!
poezie de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de patriotism
Adăugat de Viorel Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua
Cu mâini subțiri și reci,
i-ai dat fior fierbinte:
Să treacă veci de veci,
Eu tot l-oi ține minte.
Credeam că s-a oprit
În cale mersul lumii,
Că tot a-ncremenit
Ca trupul unei mumii.
Odată m-ai atins
Ș-apoi te-ai dus departe;
O stea pe cer s-a stins...
Păreri au fost deșarte.
Oriunde-acum sclipești
În depărtări albastre.
Tu nu ești unde ești,
Perdută printre astre.
Te ține-aci mereu
A mea închipuire:
Tu vei muri, ci eu
Ți-oi da o nemurire.
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!