Epitaful unui ipohondru
Pornit pe ultimul meu drum,
Vă-ntreb pe tonul cel mai grav:
Cum, nu mă credeți nici acum,
C-am fost bolnav?
epitaf epigramatic de Ghiocel Constantinescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Necrolog
Pe ultimul său drum pornit,
Un subaltern, l-a petrecut:
Cuvinte CALDE a rostit,
Dar șeful, RECE-a fost și mut!
epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tonul
Ávem fel și fel de ton:
Tonul de la telefon,
Tonul zis și muzical,
Și-apoi tonul cel vocal
(Ton scăzut și ton strident,
Cum e tonul vehement),
Ton ‒ nuanță de culoare,
De exemplu, la o floare,
Și avem apoi, firește,
Tonul care este pește.
poezie de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (25 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaful nimănui
Nici un ins aici nu zace,
Că părinții dumisale
Întrebuințau mijloace
Anticoncepționale!
epitaf epigramatic de Ghiocel Constantinescu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe ultimul drum
A fost un șef cu capul sus,
La toți dicta, să țină minte;
Azi nu-i uitat, de ei e dus,
Dar cu picioarele-nainte.
epigramă de Ion Cuzuioc din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe ultimul drum
Mi-ai fost fidelă ani în șir,
Te-au plâns și rude, și vecini
Când te-am condus la cimitir...
(La cimitirul de mașini.)
epigramă de Vasile Til Blidaru din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Identificare
Spre-a ști cui datorăm respectul,
Când îl privim admirativ,
Pe monument s-a scris: "Proiectul
A fost făcut de-un colectiv".
epigramă de Ghiocel Constantinescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghiocel...
Ghiocel, floare plăpândă
Ce răsari de sub zăpadă,
Tu faci creanga tremurândă
Să tresară... în livadă!
Ai în chipul tău firav
Nestemată gingășie,
În parfumuri ceva grav,
O mireasmă mereu vie...
Ai venit, și-a ta prezență
Ne vestește primăvara,
Care sveltă, corpolentă,
Va înmiresma iar țara.
Ghiocel, floare plăpândă
Ce răsari, gingașă floare,
Te aștept și a mea pândă
Îți vine-n întâmpinare...
poezie de Constantin Enescu (10 martie 1992)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Unui "înfumurat"
De-abia pornit pe ultimul său drum,
Șimți nevoia să mai tragă-un fum!
distih de Gheorghe Penciu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui fost mare bețiv, condus pe ultimul său drum
Te plâng confrații în alai
Și zăbovesc lângă sicriu:
Tu, generos și-acum, le dai
Un damf puternic de rachiu!
epigramă de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce a fost întâi: untul sau untdelemnul?
N-am găsit răspunsuri apte,
Deci vă-ntreb acum solemn:
A fost untul scos din lapte,
Sau numitul unt-de-lemn?
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (20 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul călătoarei
Iar a pornit pe "drum de fier",
Deși a spus că nu mai pleacă,
Dar poate îngerii din cer
I-au șoptit în vis, s-o facă.
Poate a găsit vreun "cavaler"
De care a-nceput să-i placă...
Iar a pornit pe "drum de fier",
Deși a spus că nu mai pleacă.
Când tinerețea o să-i treacă
Dorurile-ncet cu totu-i pier,
Ș-apoi se-nvăluie-n mister,
Ce-n marea uitării se îneacă.
Iar a pornit pe "drum de fier".
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fumatul dăunează grav sănătății
Se știe că fumatu-i un nărav
Și dăunează sănătății grav.
Pe noi, românii, cum suntem săraci,
Ne doare-n pungă dar fumăm în draci!
epigramă de Nicușor Constantinescu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diagnostic: Dragoste
Nici măcar n-a bănuit
C-o să fie cazul grav,
Capul când i l-a sucit
Asistentei... un bolnav.
epigramă de Vasile Manole din Dunărea de Jos (octombrie 2015)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoepitaf
Pentru c-am fost un om de bine,
La cripta mea, nu-ntâmplător,
Se mai oprește câte-un câine
Și-apoi ridică din picior!
epitaf epigramatic de Nicușor Constantinescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tehnică
Acest sistem portabil ortopedic,
Ce-ajută, ca infirm, să nu te-mpiedici,
A fost lucrat cu sârg de-un mare medic,
Iar medicul "lucrat" de-un grup de medici!
epigramă de Ghiocel Constantinescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evoluție
În sân, cu mâna, nu mai stăm
Și-ntreaga lume e convinsă
C-am început să ne mișcăm
Și stăm acum cu ea întinsă.
epigramă de Gheorghe Constantinescu-Gecko din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt bolnav
Azi nu mai fumez,
Nici nu mai visez
Și nici teatru nu mai pot juca.
Sunt golit de tine
Și scârbit de lume,
Ca un biet orfan,
Ca un biet golan.
Nu mai pot trăi,
Nu mă mai trezi.
Patul parcă-mi zboară,
Mă trezesc la gară
Și te-aștept deși nu vii nicicând.
Sunt bolnav,
Complet, complet, bolnav.
Când mamă m-ai pierdut în noaptea mare
Și m-ai uitat singur în disperare.
Sunt bolnav,
Complet, complet bolnav.
Nu știu unde sunt
Și nu plec niciund'
Viața asta o duc de vreo doi ani.
Ești un foc târziu,
Eu, un pește viu
Ce se zbate pe uscat
Sub jarul tău,
Mă simt istovit,
Sunt prea obosit,
Nimic nu mă mai face fericit.
Când "ei" sunt acasă
Cu moartea la masă
Beau tot whiskey-ul ce-a ramas în bar.
Vapoarele mele
Ce purtati drapele,
De ce nu mă puteți lua cu voi?
Sunt bolnav,
Incurabil, bolnav,
Versuri moi și line
Îmi cântă prin vine
Până cad ca o pasăre moartă-n drum.
Tu mă avizezi, de cânt mă privezi,
Îmi răpești talentul, fără remușcări.
Dragoste ce-ai fost,
Nu, nu mai ai rost,
Sunt mai singur astăzi ca oricând.
Ascult ca un prost,
Muzică pe post
Ascult din nou vocea mea, cântând.
Sunt bolnav,
Complet, complet bolnav.
Cum mi-ai putut fura cântecul?
Cum mi-ai putut rupe sufletul?
Versul, inima.
Da, sunt bolnav,
Dar stau pe baricade și aștept mereu
Ceva, chiar dacă sunt bolnav.
cântec interpretat de Serge Lama, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ars poetica IV
Acum, în fine, când mai sunt spre nu mai sunt,
abia acum am dreptul să vă mint
și să vă spun despre cuvânt că e cuvânt
și ce presimt chiar simt.
Abia acum o să mă credeți
când sunt înspre nu sunt
că viața mea a fost mormânt
iar moartea mea o tinerețe.
Abia acum o să mă credeți
în fine când am reușit să mint.
poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe ultimul drum
La groapă se-ntrebau confrații:
A reușit fără relații?
distih de Ion Mărginean din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictură modernistă
A desenat un zero, mare
Cât încăpea pe șevalet
Și dedesupt a scris: Grandoare
În loc de Autoportret...
epigramă de Ghiocel Constantinescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!