Epitaful unui ipohondru
Pornit pe ultimul meu drum,
Vă-ntreb pe tonul cel mai grav:
Cum, nu mă credeţi nici acum,
C-am fost bolnav?
epitaf epigramatic de Ghiocel Constantinescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare
Necrolog
Pe ultimul său drum pornit,
Un subaltern, l-a petrecut:
Cuvinte CALDE a rostit,
Dar şeful, RECE-a fost şi mut!
epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tonul
Ávem fel şi fel de ton:
Tonul de la telefon,
Tonul zis şi muzical,
Şi-apoi tonul cel vocal
(Ton scăzut şi ton strident,
Cum e tonul vehement),
Ton ‒ nuanţă de culoare,
De exemplu, la o floare,
Şi avem apoi, fireşte,
Tonul care este peşte.
poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (25 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Epitaful nimănui
Nici un ins aici nu zace,
Că părinţii dumisale
Întrebuinţau mijloace
Anticoncepţionale!
epitaf epigramatic de Ghiocel Constantinescu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pe ultimul drum
A fost un şef cu capul sus,
La toţi dicta, să ţină minte;
Azi nu-i uitat, de ei e dus,
Dar cu picioarele-nainte.
epigramă de Ion Cuzuioc din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe ultimul drum
Mi-ai fost fidelă ani în şir,
Te-au plâns şi rude, şi vecini
Când te-am condus la cimitir...
(La cimitirul de maşini.)
epigramă de Vasile Til Blidaru din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Identificare
Spre-a şti cui datorăm respectul,
Când îl privim admirativ,
Pe monument s-a scris: "Proiectul
A fost făcut de-un colectiv".
epigramă de Ghiocel Constantinescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghiocel...
Ghiocel, floare plăpândă
Ce răsari de sub zăpadă,
Tu faci creanga tremurândă
Să tresară... în livadă!
Ai în chipul tău firav
Nestemată gingăşie,
În parfumuri ceva grav,
O mireasmă mereu vie...
Ai venit, şi-a ta prezenţă
Ne vesteşte primăvara,
Care sveltă, corpolentă,
Va înmiresma iar ţara.
Ghiocel, floare plăpândă
Ce răsari, gingaşă floare,
Te aştept şi a mea pândă
Îţi vine-n întâmpinare...
poezie de Constantin Enescu (10 martie 1992)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Unui "înfumurat"
De-abia pornit pe ultimul său drum,
Şimţi nevoia să mai tragă-un fum!
distih de Gheorghe Penciu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Unui fost mare beţiv, condus pe ultimul său drum
Te plâng confraţii în alai
Şi zăbovesc lângă sicriu:
Tu, generos şi-acum, le dai
Un damf puternic de rachiu!
epigramă de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce a fost întâi: untul sau untdelemnul?
N-am găsit răspunsuri apte,
Deci vă-ntreb acum solemn:
A fost untul scos din lapte,
Sau numitul unt-de-lemn?
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (20 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rondelul călătoarei
Iar a pornit pe "drum de fier",
Deşi a spus că nu mai pleacă,
Dar poate îngerii din cer
I-au şoptit în vis, s-o facă.
Poate a găsit vreun "cavaler"
De care a-nceput să-i placă...
Iar a pornit pe "drum de fier",
Deşi a spus că nu mai pleacă.
Când tinereţea o să-i treacă
Dorurile-ncet cu totu-i pier,
Ş-apoi se-nvăluie-n mister,
Ce-n marea uitării se îneacă.
Iar a pornit pe "drum de fier".
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fumatul dăunează grav sănătăţii
Se ştie că fumatu-i un nărav
Şi dăunează sănătăţii grav.
Pe noi, românii, cum suntem săraci,
Ne doare-n pungă dar fumăm în draci!
epigramă de Nicuşor Constantinescu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diagnostic: Dragoste
Nici măcar n-a bănuit
C-o să fie cazul grav,
Capul când i l-a sucit
Asistentei... un bolnav.
epigramă de Vasile Manole din Dunărea de Jos (octombrie 2015)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf
Pentru c-am fost un om de bine,
La cripta mea, nu-ntâmplător,
Se mai opreşte câte-un câine
Şi-apoi ridică din picior!
epitaf epigramatic de Nicuşor Constantinescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tehnică
Acest sistem portabil ortopedic,
Ce-ajută, ca infirm, să nu te-mpiedici,
A fost lucrat cu sârg de-un mare medic,
Iar medicul "lucrat" de-un grup de medici!
epigramă de Ghiocel Constantinescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţie
În sân, cu mâna, nu mai stăm
Şi-ntreaga lume e convinsă
C-am început să ne mişcăm
Şi stăm acum cu ea întinsă.
epigramă de Gheorghe Constantinescu-Gecko din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt bolnav
Azi nu mai fumez,
Nici nu mai visez
Şi nici teatru nu mai pot juca.
Sunt golit de tine
Şi scârbit de lume,
Ca un biet orfan,
Ca un biet golan.
Nu mai pot trăi,
Nu mă mai trezi.
Patul parcă-mi zboară,
Mă trezesc la gară
Şi te-aştept deşi nu vii nicicând.
Sunt bolnav,
Complet, complet, bolnav.
Când mamă m-ai pierdut în noaptea mare
Şi m-ai uitat singur în disperare.
Sunt bolnav,
Complet, complet bolnav.
Nu ştiu unde sunt
Şi nu plec niciund'
Viaţa asta o duc de vreo doi ani.
Eşti un foc târziu,
Eu, un peşte viu
Ce se zbate pe uscat
Sub jarul tău,
Mă simt istovit,
Sunt prea obosit,
Nimic nu mă mai face fericit.
Când "ei" sunt acasă
Cu moartea la masă
Beau tot whiskey-ul ce-a ramas în bar.
Vapoarele mele
Ce purtati drapele,
De ce nu mă puteţi lua cu voi?
Sunt bolnav,
Incurabil, bolnav,
Versuri moi şi line
Îmi cântă prin vine
Până cad ca o pasăre moartă-n drum.
Tu mă avizezi, de cânt mă privezi,
Îmi răpeşti talentul, fără remuşcări.
Dragoste ce-ai fost,
Nu, nu mai ai rost,
Sunt mai singur astăzi ca oricând.
Ascult ca un prost,
Muzică pe post
Ascult din nou vocea mea, cântând.
Sunt bolnav,
Complet, complet bolnav.
Cum mi-ai putut fura cântecul?
Cum mi-ai putut rupe sufletul?
Versul, inima.
Da, sunt bolnav,
Dar stau pe baricade şi aştept mereu
Ceva, chiar dacă sunt bolnav.
cântec interpretat de Serge Lama, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ars poetica IV
Acum, în fine, când mai sunt spre nu mai sunt,
abia acum am dreptul să vă mint
şi să vă spun despre cuvânt că e cuvânt
şi ce presimt chiar simt.
Abia acum o să mă credeţi
când sunt înspre nu sunt
că viaţa mea a fost mormânt
iar moartea mea o tinereţe.
Abia acum o să mă credeţi
în fine când am reuşit să mint.
poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pe ultimul drum
La groapă se-ntrebau confraţii:
A reuşit fără relaţii?
distih de Ion Mărginean din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictură modernistă
A desenat un zero, mare
Cât încăpea pe şevalet
Şi dedesupt a scris: Grandoare
În loc de Autoportret...
epigramă de Ghiocel Constantinescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
