Fotbaliştilor români care joacă în Turcia

În Vest nu le-a surâs norocul
Şi au acum aceeaşi soartă:
Aşa precum le cere jocul,
Românii noştri trag la... Poartă.

epigramă de Nicolae Zărnescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei supraponderale cu bijuterii

La orice pas se fandoseşte
Uitând de cei bătuţi de soartă
Şi-ntr-adevăr, ea dovedeşte
Că munţii noştri aur poartă!

epigramă de Nicolae Zărnescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revoltă

Iar sunt supărat pe soartă
Şi istoria-mi detest
"Munţii noştri aur poartă"
Când spre Est şi când spre Vest.

epigramă de Ioan Pop din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munţii noştri

Munţii noştri aur poartă,
Noi avem o tristă soartă,
Că îi poartă spre păstrare
Tot la alţii-n buzunare!

epigramă de Sorin Olariu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul

Când boala e cuibărită în vintre
Degeaba bate în poartă norocul
Şi cere permisiunea să intre.

Unde face inimă, focul...
Dragostea de viaţă e mare
Acolo, să bată norocul!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om se poate considera înşelat de soartă, dacă se gândeşte că viaţa nu i-a rezervat şi lui anumite bunuri, şi că norocul, dragostea, faima, nu i-au surâs. Dar aceasta nu-i dă dreptul să nege că norocul, faima ori dragostea există.

citat clasic din Corrado Alvaro
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O epigramistă graţioasă a fost premiată

Mi-e mai clar ca înainte:
Epigrama de valoare
Nu stă-n jocul de cuvinte,
Ci în jocul de "picioare"!

epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul nu este o întâmplare, ci o străduinţă; preţiosul surâs al Fortunei se cere câştigat prin muncă.

citat celebru din Emily Dickinson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soartă, soartă, tu eşti vagă

Soartă, soartă tu eşti vagă
Te alerg de-o viaţă-ntreagă,
Te vreau bună, tu eşti rea,
Te ascunzi de steaua mea.

Eu te fac, eu te consum,
Te las uscată în drum,
Altă soartă se te calce
Dacă nu mă laşi in pace.

Hai tu soartă, şi iar soartă,
Ieşi de la mine pe poartă,
Lasă-mă să-mi văd de viaţă,
Nu fi scârbă de paiaţă.

Am nevoie de noroc
Stropit cu flori de busuioc,
Agheasmă din suflet dulce,
În pat cu el să mă culce

Să visez o noapte-ntregă
Că mi-i drag şi îi sunt dragă,
Precum îngerul bălai
Ce ne-ascunde sus, în rai.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceluiaşi epigramist polilingvist N. Zărnescu

În lume-aceasta foarte mare
Nu prea găseşti aşa dotare...
Ştiind la dame-al său succes,
Abia acum l-am înţeles.

epigramă de Nicolae Gonţ-Topor din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boul

Acum tractoare trag la plug,
Dar nu mă plâng de soartă,
Mai pasc, mai beau dintr-un uluc,
Şi când mai dau de-o poartă –
O crede lumea nouă-
Deşi nici nu mă uit la ea:
Mă ling pe bot de rouă
Cu iz de pesticide.

Ce fericită ţară-
Un bou ce nu mai ară
Atâtea porţi deschide.

poezie de Vasile Micu din Zile albe (2002)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul mirelui

Avu o soartă norocoasă
Băiatul la însurătoare:
Era bogată şi frumoasă
Şi-aproape-aproape fată mare.

epigramă de Nicolae Bunduri din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obiceiuri

Cum Crăciunul ne-au redat
Şi istoria-mi detest
"Munţii noştri aur poartă..."
Când spre est şi când spre vest.

epigramă de Ioan Pop din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa omului este precum jocul de şah. Nu face deosebire între cel sărac şi cel bogat. Când ajunge la final, sfârşeşte precum pionul şi regele de şah. Amândoi în aceeaşi cutie.

Dumitru Delcă (22 iulie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox pur românesc

Munţii noştri aur poartă
Însă noi suntem în veci,
Cât românii se tot ceartă,
Supuşi la austrieci.

paradox epigramatic de Vasile Manole din Epigramei, cu toată dragostea, Paradoxuri
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Români plecaţi la muncă

Munţii noştri aur poartă,
Noi suntem bătuţi de soartă,
Iar ca să spravieţuim
Prin străinătăţi muncim!

epigramă de David Boia din ziarul "Unirea" din Alba Iulia (11 martie 2008)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimii i-am dat de toate,
Nu i-a fost aşa uşor,
Acum cere, de se poate,
Să îi dau un ajutor.

catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe băncuţa de la poartă

Gârboviţi, cu părul nins,
Bătrânei bătuţi de soartă
Îşi vorbeau cu glasul stins
Pe băncuţa de la poartă.

Dorul aprig i-a cuprins:
Îşi chemau copii-îndată,
Gârboviţi, cu părul nins,
Bătrânei bătuţi de soartă.

Tot sperau vorbind în şoaptă,
Dorinţa li s-a încins,
Au plecat încet la toartă
Şi mâine îi mai aşteaptă
Gârboviţi, cu părul nins.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeiţa (In)Justiţiei

Cu adevărul în balanţă
A pronunţat râvnita soartă:
(Ca şi-n "Infern" cândva, la poartă)
"Lăsaţi, de-acum, orice speranţă!"

epigramă de Nicolae Nicolae din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În două dimensiuni

firul pe care am fi putut merge
ne unise de-atunci în două dimensiuni;
dacă le-am da la o parte, precum o ceaţă,
şi-acum ca-n ultima zi din viitor,
aceeaşi rană am simţi cum se-nchide.
deja vin de acolo, punte între noi,
fără nimic pe care să poţi merge, atinge
şi orice desfăşurare picură dor precum o aură.
cel mai greu e că-ţi pot lăsa
doar jocul tău de cărţi cu plăcerile şi frumosul
şi orice înţelepciune a iubirii, aşa cum te-am recunoscut,
când timpul se scurge exact acum
suspendându-mi amintirea
în cea dintâi reîntâmplare despre noi.

poezie de Ana Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românii au trăit o mie de ani ca plantele. Creşterea vegetală le-a determinat ritmul vieţii lor. Precum pentru o plantă totul se face peste ea, aşa şi românul: totul s-a făcut peste el: biologia ca şi istoria. Unui popor de ţărani i-a făcut mare plăcere să nu intervină în cursul lumii.

Emil Cioran în Schimbarea la faţă a României
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!