Rugă
Știi, Doamne, sărăcia mea!
Și tot ce către tine poartă!
Cu toată buruiana rea
Și puțin soare pe o moartă.
Și oboseala mea s-o vezi,
Și luna stinsă-n zori oprind-o,
Singurătatea-mi fecundezi,
Cu strălucirea ta stropind-o.
Deschide-mi, Doamne, calea ta,
Lumină-mi sufletul cu viață.
Că-i tristă bucuria mea,
Ca iarba lâncezind sub gheață.
poezie clasică de Maeterlinck din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Arată-mi, Doamne, calea...
Arată-mi, Doamne, calea... doresc s-ajung la Tine...
M-am săturat de lumea de lacrimi și suspine...
Deschide-mi ochii, Tată, să pot vedea Lumina
Ce haina-mi curățește și-mi șterge toată vina...
Arată-mi, Doamne, calea... vorbește-mi din Cuvânt
Și aripi dă-mi să zbor spre ceruri cu avânt...
Mai dă-mi credință, Tată, cât bobul de muștar
Să știu că alergarea-mi nu este în zadar...
Și de vor fi furtuni și valuri să mă bată
Mă ocrotește iarăși cu mâna Ta de Tată...
Rămâi cu mine, Doamne, de-i rău sau de e bine
Arată-mi Tată calea ce duce către Tine!
poezie de Maria Luca (5 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce zici, Doamne?
Vorbesc cu tine, Doamne,
de ce nu-mi răspunzi?
Văd lumea în fulgi de gheață
și stele căzând,
sufletul umblă singur,
nu-și mai poartă corpul.
Ai trimis tu moartea,
să facă dreptate?
Nu cumva să greșești...
ce ai de zis, Doamne?
poezie de Ion Răduț din Un pod peste timp
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino, Tu, Doamne
Vino, Tu, Doamne ceresc,
Vino, ce mult Te doresc
Vino când stelele pier
Vino și du-mă în cer.
Cânt pentru Tine mereu
Sfânt, minunat Dumnezeu
Cânt pentru dragostea Ta
Ține-mă, Doamne, în ea.
Vino, Tu, Doamne al meu
Vino să vezi că mi-e greu
Vino, Tu, Domnul meu sfânt
Că-i tare greu pe pământ.
Stau în lumină din zori
Vino, Tu, Doamne pe nori
Haina subțire de in
Fie-mi veștmântul divin.
poezie de Adriana Cristea (8 iunie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind ceresc
Cerul și-a deschis soborul
- Lerui, Doamne, Ler -
Au pornit cu plugușorul
Îngerii prin cer.
Merg cu pluguri de oglindă
Și de giuvaier,
Toți luceferii colindă,
- Lerui, Doamne, Ler.
Vântul suflă cu lumină
- Lerui, Doamne, Ler -
În buhai de luna plină
Legănat in ger.
Patru heruvimi cu glugă
Albă de oier
Sub ferești colinde-ndrugă,
- Lerui, Doamne, Ler.
N-au venit cu grâu la poartă,
Ci au rupt din ger
Stele mari ca sa le-mpartă,
- Lerui, Doamne, Ler.
Și-n Florar de roade grele,
- Lerui, Doamne, Ler -
Va fi câmpul cer de stele
Tolănit sub cer...
Numai tu aștepți în tindă,
- Lerui, Doamne, Ler -
Suflete ce n-ai colindă
Și nu știi Prier.
Nici un cântec alb nu vine
Fâlfaind mister,
Cu o stea și pentru tine
- Lerui, Doamne, Ler.
citat clasic din Radu Gyr
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, Doamne... (cântare)
Se stinge lumina afară
Adie o boare de vânt
Cu lacrimi de dragoste iară
Mă rog și Te laud și-Ți cânt.
Te rog pentru cel ce mai plânge
Te rog pentru cel ce-a căzut
Făptura mea toată se frânge
O mână sunt, Doamne, de lut.
Mă pierd fără Tine, sunt mică
Frânturi de cuvinte-ecou
Se-ntorc din tăcere, mi-e frică
Ajuta-mă, Doamne din nou.
O, Doamne, o, Doamne, o, Doamne Domnul meu
O, Doamne rămâi lângă mine,
O, Doamne, o, Doamne, mărite Dumnezeu
Speranța mea toata e-n Tine.
cântec, versuri de Adriana Cristea (13 martie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lipește-mi, Doamne, sufletul... Geneza 29,34
Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine
mai mult ca floarea veșnică pe stînci.
Și uit de ani, de lume și de mine,
privind adînc în ochii Tăi adînci.
Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine,
din visul meu să nu mă mai deștept,
să simt și taina slăvilor senine,
și inima de om ce-ți bate-n piept...
Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine,
ca pe-un levit de-altarul său divin,
să n-am nici plug în văi, nici holde pline,
ci Tu să-mi fii și pîine-n veci și vin!
Lipește-mi, Doamne, sufletul de Tine,
ca pe-o mireasă smulsă de la greu.
Ridică-mă din valea de suspine
și-ascunde-mă cu Tine-n Dumnezeu!...
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nufăr de vis...
Deschide-mi Doamne nufărul înțelepciunii!
Așa cum în vis mi l-ai deschis,
Rai de bucurii în curcubee divine,
Mă vor face de neînvins.
Deschide-mi Doamne cufărul viselor mărețe!
Și realitatea lor vie viața să îmi cuprindă,
Botează-mi destinul cu minuni alese,
Ca să ne bucurăm împreună și mâine.
poezie de Valeria Mahok (2 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Troiță
... ce frumoasă-i dulcea Bucovină
și ce nume Doamne i-ai mai pus
-nume care nu se mai termină
ori de câte ori să nu-l fi spus
mai la vale Basarabia stă tristă
odihnindu-și crucea Ta pe spate
și te roagă Doamne și insistă
și te roagă iar să-i faci dreptate...
încă mai la vale plâng ținuturi
care s-au trezit retrocedate
prin tratate Doamne și de luturi
și de Tine și de Țara blestemate
toată stânga Doamne-i Românie
toată stânga Doamne încă-i Țară
poate Doamne, faci cumva să fie
întregită iar. A treia oară...
poezie de Iurie Osoianu (15 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fă-mă, Doamne, vis...
Fă-mă Doamne, vis de noapte,
S-aprind gândurile toate
Și stelele în policandre.
Să culeg mesaje coapte,
Pentru zile mai bogate.
Fă-mă Doamne, vis de ziuă,
Să colind lumea pe rouă,
Să râd, soarelui în față,
Ca o sfântă dimineață,
Nepârlită de viață
Nici pe dos și nici pe față.
Doamne, fă-mă vis de primăvară,
Să-i sărut livada iară...
Să îi fur miresmele,
Să le-mpart cu fetele,
Cum împarți și tu voios,
Bucuriile frumos.
Doamne, fă-mă vis, de vară,
Să pictez amurgu-n seară,
Lunii, să-i scriu poezii,
Că-i iubesc ochii cei vii
Și mesajele trimise,
Numai de tine înțelese.
Doamne, fă-mă vis, de toamnă,
Nopțile versuri să-mi cearnă,
Prin crângul poeților,
Să-mi trec albul tâmplelor,
Ca o romanță în floare,
Pe pagini nepieritoare.
Fă-mă Doamne, vis de iarnă,
Să-i sărut tâmpla de doamnă,
Cu flori reci, de gheață în geamuri
Și cu sărbători în ramuri...
Cu înțelepciune, în versuri,
În bogate înțelesuri.
Fă-mă Doamne, ce vrei Tu,
Că-mi știi rostul, după față...
Viața mea și traiul meu
Să le faci povești de viață,
Apă vie, cu povață.
Fă-mă Doamne, vis nestins,
Cu recunoștință nins,
Și nu-mi spulbera speranța,
Ca într-o zi, să-ți merit fața.
rugăciune de Valeria Mahok (21 septembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fă-mă, Doamne, vis...
Fă-mă, Doamne, vis de noapte,
S-aprind gândurile toate
Și stelele-n policandre,
Să culeg mesaje coapte,
Pentru zile mai bogate.
Fă-mă, Doamne, vis de ziuă,
Să colind lumea pe rouă,
Să râd soarelui în față
Ca o sfântă dimineață,
Nepârlită de viață,
Nici pe dos și nici pe față.
Doamne, fă-mă vis de primăvară,
Să-i sărut livada iară...
Să îi fur miresmele,
Să le împart cu fetele,
Cum împarți și tu voios
Bucuriile frumos.
Doamne, fă-mă vis de vară,
Să-i pictez amurgu-n seară,
Lunii să-i scriu poezii,
Că-i iubesc ochiul cel viu
Și mesajele trimise
Numai de tine înțelese.
Doamne, fă-mă vis de toamnă,
Nopțile versuri să-mi cearnă,
Prin crângul poeților
Să-mi trec albul tâmplelor,
Ca o romanță în floare,
Pe pagini nepieritoare.
Fă-mă, Doamne, vis de iarnă,
Să-i sărut tâmpla de doamnă,
Cu flori reci de gheață în geamuri
Și cu sărbători în ramuri...
Cu înțelepciune în versuri
În bogate înțelesuri.
Fă-mă, Doamne, ce vrei Tu,
Că-mi știi rostul, după față...
Viața mea și traiul meu
Să le faci povești de viață,
Apă vie cu povață.
Fă-mă, Doamne, vis nestins,
Cu recunoștință nins
Și nu-mi spulbera speranța,
Ca într-o zi să-ți merit fața.
rugăciune de Valeria Mahok (21 septembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi aripi, Doamne
Dă-mi aripi, Doamne, ca să zbor
peste muntele cu nor.
Dă-mi aripi, Doamne, ca să trec
marea, fără să mă-înec.
Aripi, Doamne, de-aș avea,
către cer m-aș înălța,
Mai liber ca pasărea,
la Tine aș cuteza.
Aș pluti în zborul lin
către cerul Tău sublim.
Cânt de slavă-aș înălța,
la picioare Ți-aș cădea,
viața Ți-aș încredința.
Că Tu ești ocrotitorul,
Tu ești și mântuitorul.
La Tine, Doamne, mă-închin.
Iartă-mă, Doamne! AMIN!
poezie de Dumitru Delcă (10 octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Mi-e frică, Doamne...
Ajută, Doamne, neputinței mele,
Ajută, Doamne, sufletului meu,
Când ruga mea se-nalță către stele
Te-aștept să-i ieși în cale, Dumnezeu...
Adună-mi, Doamne, lacrimile plânse,
Ajuta-mă când vezi că nu mai pot...
Mi-e trupul greu și degetele strânse,
Mi-e frică, Doamne, să nu mor de tot.
Apleacă-Ți, Doamne, dragostea spre mine
Și ține-mă în brațe, Sfântul meu
M-aș ridica și-aș îndrăzni la Tine
Chiar dacă-s om și Tu ești Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Lasă-i să pună piciorul peste tot;
Apoi deschide-mi vinele, să înot
Spre tine, Doamne! prin lacul de rubin;
Capul ars de foc mi-l pune-n țeapă și-n
Vânt împrăștie cenușa care sunt.
Cum, Doamne, știi atomii toți, în amănunt,
Cred că-ntr-o zi mă vei recupera din colb
Și-oi învia cu drepții din nimicul orb.
poezie de James Graham
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pomi de gheață
Pomi de gheață,
pomi de gheață,
ce privirea ne-o răsfață,
frumusețea-i doar la față!
Pe suportul vostru ludic,
apa sfântă, generoasă,
după o noapte geroasă,
a devenit periculoasă.
Strălucirea de poveste,
veste bună nu prea este,
ruptura de se produce,
moarte, cu ea, poate aduce.
Străfundul nostru-i de apă,
iar văzduhu-l tot adapă,
sufletul ni-i tot de gheață,
dă-ne, Doamne, o povață!
poezie de Nicolae Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucurie tristă
Dragă-mi este toamna asta,
Bucuria ei m-a molipsit!
Nu există nicio îndoială
Doamne, iarăși m-am îndrăgostit!
Soare calm îmi mângâie ființa-
Parcă m-aș afla în primăvară!-
Doamne, câtă bucurie-mi picuri
Printre raze, ca întâia oară!
Eu rămân o frunză căzătoare
Iar el, prințul lunecând pe-alei...
Doamne, toamna asta rău mă doare,
Doare verdele din ochii săi!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamne Isuse Cristoase, deschide-mi cartea vieții: privește să vezi ce au făcut sfinții pentru Tine. Toate acestea aș dori să le fac eu pentru Tine, să îndur pentru Tine, să rabd pentru Tine!
citat din Sfânta Tereza de Lisieux
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Nopți
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Nopți lungi și triste
Acasă mă gândesc
Și pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopți pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopți de basm acolo, la voi
Și Doamne, pentru ce o viață de coșmar
Și pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopți pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopți de basm de care nu mai știu
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
De ce nu încetați acest cumplit război?
De ce va gândiți numai la voi?
Și nici nu vă pasă de mama care-și plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălți de sânge!
Și nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Luna 2
Februarie, se pare,
Pentru doamne că-i un chin,
Căci e luna scurtă-n care,
Pot vorbi cel mai puțin...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna 2
Februarie, se pare,
Pentru doamne că-i un chin,
Căci e luna scurtă-n care,
Pot vorbi cel mai puțin......
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diagnostic, II : Tumori / Tu mori...
Vezi, Doamne, nu-Ți port nicio ură
Și nu mă las învins acum de boală;
Privesc spre ceruri și mă-ndură
Norii negri, copleșiți de îndoială?!
Vezi, Doamne, toate nu mai au niciun preț,
Visele ard albul orb din medicamente;
Privesc spre ceruri, cu teamă-mi învăț
Incertitudini noi, stări groaznice, ardente?!
Vezi, Doamne, mi s-a-ncuibărit în sufletul rece
Trăiri de care astăzi îmi sunt de dor;
Privesc spre ceruri, și ploaia mă-nțelege,
Numai Tu uiți de mine; de ce mă lași să mor?!
Vezi, Doamne, sunt spre sfințenia Ta
Și rug și flacără și cruce și abis;
Învăț din toate câte poate lacrima sfărâma,
Învăț din toate în câte nu-s cuprins?!
Vezi, Doamne, toate se pierd în timp
Captive devin amintirile, topiri în gol;
Martire gânduri fără de aure și nimb...
Of, de Viață, de Viață, mi-e tot mai dor!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!