Colindiţa
Colindiţa nu-i mai multă,
Să trăiască cine-ascultă!
Sus la ceruri o-nălţăm
Şi la gazde o-nchinăm.
O-nchinăm cu veselie
Şi cu mare bucurie,
C-am ajuns seara de-Ajun
A bătrânului Craciun.
Sus, mai sus vom înălţa,
Ce-am ştiut noi v-am cântat.
Să rămâneţi sănătoşi,
sănătoşi şi bucuroşi!
C-am ajuns ziua cea sfântă
Când colindele se cântă.
Sărbătoarea lui Cristos
Să vă fie de folos!
folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare

Crăciunul pe la case
Prin case de creştini miroase-a cozonaci,
Familia se strânge cu toţi ai ei, cei dragi,
Vin preoţi cu icoane şi busuioc în mână,
Vestind cu bucurie, sărbătoarea creştină.
În casele curate e iarăşi veselie,
Colindele răsună de îngeri, glas frumos,
Iar steaua străluceşte pe ceruri, tot mai vie,
Cât magii se opresc s-aducă un prinos,
S-aducă închinare copilului Hristos.
Ce-n ieslea sfântă a fost ca să se nască
Şi lumea de păcate prin El s-o mântuiască.
Maria, Maica Sfântă, pe braţe-l legăna,
Căci Dumnezeu te are mereu în grija Sa.
poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sculaţi plugari
Sculaţi plugari nu mai dormiţi
Hai lerui ler
Vremea e să vă gătiţi [bis]
Casa să vă măturaţi
Şi masa să vă-ncărcaţi.
Noi umblăm şi colindăm
Şi pe Domnul lăudăm
Din seara ajunului
Până-n cea-a Crăciunului.
Nu vă fie cu bănat
C-am venit la colindat,
Să fie cu mulţumire
C-am ajuns aceste zile.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf
Când voi fi pe năsălie
Nimeni să nu fie trist:
Am murit de bucurie
C-am ajuns epigramist.
epitaf epigramatic de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă, rugându-te, ai ajuns la o bucurie mai presus de orice veselie, ai ajuns la adevărata rugăciune.
citat din Sfântul Nil Sinaitul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alimentaţie - E
Cu norme zis-europene
Ne-atacă gureşii-burtoşi,
Cutumele de trai perene,
Pentu c-am fost... prea sănătoşi.
epigramă de Cornelia Cociş-Inovan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă plângeţi
Nu mă plângeţi c-am murit;
Bucuroşi fiţi c-am trăit!
distih de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 februarie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu mă plângeţi
Nu mă plângeţi c-am murit,
Bucuroşi fiţi c-am trăit!
distih de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 februarie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Colinda oilor
Este-un câmpuţ lung şi lat
Colindă-m, dalbă colindă
De oiţe-nconjurat.
La oiţe cine şede?
Tot Ionu - săn' Ionu
Cu brâu roşu-nţintelat,
Cu fluier înferecat
Şi pe-atâta de-sflorat,
Cu băltag încolţurat
Şi suman îmbăierat.
Când cu fluieru i-i zâce
Turma tătă i să strânge,
Când cu fluieraşu tace
Tătă turma i se-ntoarce.
Colindiţa nu-i mai multă,
Să trăia cine-o ascultă.
Colinduţa-i atâta,
Cine-ascultă să trăia.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Made Mister Caţavencu
Gagamiţă se întoarce într-o joi
puicusorule trezeşte-te c-am ajuns în rai
deşi e vai de noi
nu-i bai
poezie de Costel Zăgan din Nenea Iancu redivivus (3 august 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Sculaţi, gazde, nu dormiţi!
Sculaţi, gazde, nu dormiţi,
Vremea e să vă treziţi.
Casa să vi-o aranjaţi,
Flori de măr,
Şi masa s-o încărcaţi
Flori de măr,
Ca umblăm şi colindăm
La mulţi ani să vă urăm,
Să traiti, să-ntineriţi,
Flori de măr,
Pentru mulţi ani fericiţi,
Flori de măr,
Şi la anul vom veni,
Numai dacă ni-ţi pofti.
Şi mai multe vom ura,
Flori de măr,
Un cocuţ dacă ni-ţi da,
Flori de măr,
Şi colinda nu-i mai multă,
Să trăia cine ascultă!
Şi colinda-i atâta,
Flori de măr,
Cine-ascultă să trăia,
Flori de măr!
folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Brâncuşi: Rămâneţi sănătoşi... Nu plângeţi, mă! Liniştiţi-vă! Nu plec departe. Doi paşi, pe nisipul eternităţii.
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Aho! Aho!
Bine nici nu s-a-nserat,
Noi cu plugul ne-am luat,
C-aşa-i de la Dumnezeu lăsat.
Alăturaţi-vă de perdele
Şi-ascultaţi vorbele mele:
-Bună ziua, doamnă gazdă,
M-ai primi să trag o brazdă?
- De ce nu, dragă băiete,
Vino-n casă, că am fete,
Fata mi-i de măritat,
Şi de mult v-a aşteptat,
S-o uraţi, ca să trăiască,
Dumnezeu s-o-nvrădnicească.
V-a poftit copila-n casă,
Să staţi cu dânsa la masă,
Că-i frumoasă, bat-o vina,
Ca luceafărul şi luna,
Când o vezi uiţi urătura!
La ureche zurgălăi
Să răsune peste văi!
Hăi! Hăi!
Aş mai ura că mai ştiu,
Dar mi-e sete de rachiu,
Dac-aş şti c-aveţi a-mi da,
O bucată de slănină
Ca de-aici pân-la fântână,
Şi-o bucată de cârnaţi,
Ca de-aici pân-la Galaţi.
De urat am mai ura,
Dar mă tem c-om însera,
Şi-avem a trece o pădure,
Unde sunt fete nebune,
De-aruncă-n noi cu alune,
Şi-nchid cărările
Tot cu dezmierdările.
Cred că v-am urat plăcut,
Ca să-mi daţi un leu bătut,
Cred că v-am urat pe plac,
Să-mi daţi jumate de franc,
Iar de nu vreo trei parale,
Căci e cinstea dumitale.
Ori mi-ţi da, ori nu mi-ţi da,
Noi ne-om duce, vom lăsa,
Busuioc mare crengos,
Rămâneţi, gospodari, sănătoşi!
folclor românesc, din Botoşani
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sosire
Lasă ancora să-şi afle pat moale de-acuş
În ape-adânci, difuze, lângă ţărmul roz ca un obraz de fată –
Ai ajuns, înfăşoară-le, pregăteşte-le culcuş
Velelor impregnate de sare, ele nu vor mai zburda niciodată
Pe mări învolburate şi perfide:
Pentru c-am ajuns în Insulele Hebride.
poezie de Hamish Maclaren, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un oaspete la plecare
Dragostea şi Viaţa,
Ce gazde minunate!
În această oră târzie,
Deschizând uşa-încetişor pentru plecare,
Sunt bucuros că le-am gustat dulceaţa,
C-am avut de-a lor ospeţie parte.
Cu faţa luminată de-încântare şi recunoştinţă,
mai întârzii, când soarele stă s-apună,
Cât să le strâng mâna şi să le spun, "Vă mulţumesc –
Mă bucur că v-am cunoscut. Noapte bună!"
poezie de James Whitcomb Riley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


V-am trimis curând o carte
V-am trimis curând o carte
Şi smerit aştept răspuns
Care nu a mai ajuns
Nici întreg şi, nici în parte
Dar maestre, nu se poate
Orice simplă uzurpare
De prestigiu, nu mai are
Circumstanţele ei, toate
Şi mă-ncarc atunci de vina
C-am pus mâna pe condei
Supărându-i pe ahei
Şi oprind în geam, lumina
Vă eliberez de facto
Admiţând fără efort
Că speranţa din acont
Valorează cât exact, o
Deziluzie sau pistă
Care n-a ajuns la artă
Casa cu fereastra spartă,
Poate nici nu mai există
Vine timpul şi se duce
Fără nici o remuşcare
Numai nouă ni se pare,
Că punem la toate cruce
Bate vântul în ferestre
Şi mă-ntreabă: Îi dau voie
Ca să strige el, Ahoe,
Şi-apoi: Salutări, maestre?!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ianuarie
culeasa ramură de brad
se tace în poveste
cu drag amestecându-se
în timpul făr` de veghe
se varsă peste lume
putere de iubire
de-aleasă mângâiere
prea mare bucurie
e de ajuns doar mâna
afară de-nlăuntru să se plece
ca sufletul albastru
cu zâmbet să mai spere
răsare iar în oameni
adânca veselie
si-atât de fermecata
dorinţă de trăire!
e de ajuns doar ochiul
înăuntru de afară
să-l deschidem...!
poezie de Anca Pepelea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catarama
De când mă ştiu am stâns cureaua
Şi-abia acuma bag de seamă,
Pe când s-a cam mărit beleua
C-am ajuns la... cataramă.
epigramă de Vasile Iuşan din Fă-mă, Doamne, ce mi-i face! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Zâmbiţi, vă rog
Ne stresează piramida
Care pare mai înaltă,
Şi obida ca omida
Sastisite stau în haltă
Unde este impiegatul
Să ne mişte de pe şine?
Când fac mâţele şpagatul,
Moare lumea de ruşine
Asta-i: nici o bucurie
Neplătită îndeajuns
Când mi-aduc aminte mie,
Nu mi-a stat bine nici tuns
Lăsaţi gluma la o parte
Domnilor, cât mai e timp
Cumpăraţi rapid o carte
De intrare în olimp!
Spuneţi-mi că nu se poate
Şi întorc lumea pe dos
Cine n-o să dea din coate,
O să dea din gură fără de folos
Ziua când îţi rupe graba
Lumea haina pe din dos
Mai bine să stai degeaba,
Decât să lucrezi fără folos
Priviţi la băiatul acela cuminte
Cum se uită la noi de sfios:
El l-a învăţat pe Arvinte,
Să-şi lege pantalonii mai jos
Şi la urma urmei, dacă
Am ajuns de tot povară
Numai vorbele de clacă,
Nu ne scot din baltă-afară
Cine otrăveşte mărul
Nici nu ştie, nici nu-i pare
Rău, dacă ne cade părul,
Ziua în amiaza mare
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima oară am cântat în străinătate la Marele Teatru din Moscova. Apoi am cântat în toată Uniunea Sovietică, am ajuns şi în Siberia. Am cântat 20 de stagiuni la Teatrul Mare din Moscova, dar nu mi-am permis să abordez niciun rol rusesc, pentru că nu ştiam limba rusă.
Nicolae Herlea în Jurnalul Naţional, articol (21 octombrie 2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ascensiune în Bucegi
Parcă n-ar fi fost de-ajuns,
C-am urcat în patru labe,
Pe platou, când am ajuns,
Era plin numai de... Babe.
epigramă de Ioan Marinescu-Puiu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
