Profesie nouă (soţul unei poete)

Doamna lui e literată,
Dânsul după ea e mort;
Eu l-am întrebat odată:
-Scriitor? -Poet consort!

epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Ion Larian Postolache, după ce a uitat să participe la propria-i sărbătorire

În ziua ceea minunată
Ne-ai demonstrat ce-nseamnă fler:
Lipsind, i-ai dat un caracter
De sărbătoare-adevărată.

epigramă de Mircea Trifu din Epigramma (1976)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe biroul dentistului se află reproduceri după nuduri celebre

Cu poze-atâtea demoazele,
Dentistul meu face minuni:
Că-mi ia durerea de măsele
Şi-o mută-n alte regiuni!

epigramă de Ion Larian Postolache din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caricaturistului Al. Clenciu după ce "mi-a făcut figura"!

Un comesean m-a atacat,
Aseară, când sfârşii banchetul,
Şi-atât de crunt m-a maltratat
C-aproape semăn cu... portretul!

epigramă de Ion-Larian Postolache din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Al. Clenciu la o şezătoare literară

Când pe scenă dârz se suie,
Spui cuprins de-ngrijorare:
Alexandru ăsta nu e,
Nici cel Bun şi nici cel Mare!

epigramă de Ion Larian Postolache din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ionel Gologan, avocat şi epigramist, apropos de Ionel Teodoreanu, avocat şi scriitor

Jurist şi tu, jurist şi el,
De faima lui răsună veacul,
Deşi-l chema tot Ionel,
Dar ce talent avea săracul!

epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia

Zugrăvind ovalul feţii
De trecutu-i brusc s-a rupt,
Şi-a urcat pe scara vieţii
Tot săpând pe dedesubt.

epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui ateu

Nu crezi în legile divine,
Nici în legenda cu Iisus,
Şi totuşi văd că-ţi merge bine...
- Păi, am şi eu un "sfânt", pe sus!

epigramă de Ion Larian Postolache din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea unui membru al Fondului literar la primirea în Uniunea Scriitorilor

Fă cu mine o minune,
Doamne, şi-mplineşte-mi visul:
Fă să intru-n Uniune
Şi-o termin pe veci cu scrisul!

epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie

De când mi-a apărut volumul,
Sunt mai solemn decât un cioclu!
Mă antrenez pentru atuncea
Când am să stau în bronz, pe soclu.

epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textierilor de muzică uşoară

Vă ascult a zecea oară,
Dar eu sunt pretenţios:
Muzica, o fi uşoară
Dar luaţi-o în cerios!

epigramă de Ion Larian Postolache din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitoarei S., purtătoare a unei exagerate minijupe, care se lăuda că a fost descoperită de maestrul P.

I-am cercetat activitatea
Maestrului, şi-s amărât:
L-ar fi stimat posteritatea
De n-o descoperea atât!

epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decepţie

M-am dus cu tata să-i cer mâna
Dar mai apoi am constatat,
Că domnişoara mea, cadâna,
Doar mâna mai avea de dat!

epigramă de Ion Larian Postolache din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Cenaclul Academiei, au citit poetele Veronica Ruso şi Constanţa Craiu - într-o şedinţă prezidată de Şerban Cioculescu

Două poete azi au încercat
În triluri de argint să ne răsfeţe.
Şi-un critic literar a prezidat
Un reuşit concurs... de frumuseţe.

epigramă de Ion Larian Postolache din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corect

Aşa e viaţa de consort,
După un veac de căsnicie:
"Soldatul", clinic, nu e mort,
E doar..."căzut la datorie"...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

El era

un simplu poet consort
care era mort
după
sărutul ei scris alambicat
ca un dor care-l doare
ca o uşă care se deschide
a unei
inimi aşezate pe o coală
suspect de albă aşteptând versul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

L-am întrebat pe Isus

L-am întrebat pe Isus, " Cât de mult mă iubeşti?"
"Atât de mult," a răspuns El.
Apoi, şi-a întins braţele şi a murit.

poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia la mare

Am întrebat, convins că nu-i o farsă:
De ce pe dânsul pielea nu e arsă?
La care cineva mi-a dat răspuns:
Cu toate alifiile e uns!

epigramă de Ion Moraru din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna cu evantai

Pe canapeaua elegantă
Se-ntinde doamna nonşalantă
Şi c-un papyrus se evantă
De atmosfera ambiantă.

epigramă de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Migdalul

într-un şopron de la ţară
în cuiul ruginit uitată a stat
salopeta murdară
aproape un an

într-un lighean şi el ruginit
cu apă de ploaie
pusă a fost la muiat
mozolind-o să scape de glod
am simţit în palme un nod
era într-un buzunar un sâmbure
de zarzăr cais ori migdal
n-am stat să mă uit
l-am zvârlit peste cioata de măr
odată cu apa...

lângă cioată e azi un migdal
gândesc că şi eu am venit
la fel ca el
întâmplător pe pământ
e primul lui an de rod
şi abia aştept şi-aş dori
fructele lui să fie dulci
nu ca ale mele...

poezie de Ioan Postolache-Doljeşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O nouă primăvară pe vechile dureri

Toate-n jur au înviat...
(Zise baba... şi-a oftat)
Doar la bietul meu consort,
Ce-a murit rămâne mort.

epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!