Unuia
Zugrăvind ovalul feții
De trecutu-i brusc s-a rupt,
Și-a urcat pe scara vieții
Tot săpând pe dedesubt.
epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Unui ateu
Nu crezi în legile divine,
Nici în legenda cu Iisus,
Și totuși văd că-ți merge bine...
- Păi, am și eu un "sfânt", pe sus!
epigramă de Ion Larian Postolache din Terapii de șoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profesie nouă (soțul unei poete)
Doamna lui e literată,
Dânsul după ea e mort;
Eu l-am întrebat odată:
-Scriitor? -Poet consort!
epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textierilor de muzică ușoară
Vă ascult a zecea oară,
Dar eu sunt pretențios:
Muzica, o fi ușoară
Dar luați-o în cerios!
epigramă de Ion Larian Postolache din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decepție
M-am dus cu tata să-i cer mâna
Dar mai apoi am constatat,
Că domnișoara mea, cadâna,
Doar mâna mai avea de dat!
epigramă de Ion Larian Postolache din Terapii de șoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caricaturistului Al. Clenciu după ce "mi-a făcut figura"!
Un comesean m-a atacat,
Aseară, când sfârșii banchetul,
Și-atât de crunt m-a maltratat
C-aproape semăn cu... portretul!
epigramă de Ion-Larian Postolache din 101 epigramiști retușați și încondeiați de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie
De când mi-a apărut volumul,
Sunt mai solemn decât un cioclu!
Mă antrenez pentru atuncea
Când am să stau în bronz, pe soclu.
epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Al. Clenciu la o șezătoare literară
Când pe scenă dârz se suie,
Spui cuprins de-ngrijorare:
Alexandru ăsta nu e,
Nici cel Bun și nici cel Mare!
epigramă de Ion Larian Postolache din Terapii de șoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe biroul dentistului se află reproduceri după nuduri celebre
Cu poze-atâtea demoazele,
Dentistul meu face minuni:
Că-mi ia durerea de măsele
Și-o mută-n alte regiuni!
epigramă de Ion Larian Postolache din Terapii de șoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetului Ion Larian Postolache, după ce a uitat să participe la propria-i sărbătorire
În ziua ceea minunată
Ne-ai demonstrat ce-nseamnă fler:
Lipsind, i-ai dat un caracter
De sărbătoare-adevărată.
epigramă de Mircea Trifu din Epigramma (1976)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea unui membru al Fondului literar la primirea în Uniunea Scriitorilor
Fă cu mine o minune,
Doamne, și-mplinește-mi visul:
Fă să intru-n Uniune
Și-o termin pe veci cu scrisul!
epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriitoarei S., purtătoare a unei exagerate minijupe, care se lăuda că a fost descoperită de maestrul P.
I-am cercetat activitatea
Maestrului, și-s amărât:
L-ar fi stimat posteritatea
De n-o descoperea atât!
epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Actualitatea unui fost
Figură printre profitori,
Cu funcții date din oficiu,
Dat jos pe scara de valori,
Urcat pe scara de serviciu.
epigramă de Elis Râpeanu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noul Romeo
Pe scara vieții, ca bărbat,
Mai multe trepte am urcat,
Dar pân' la tine, sus, duducă,
Prefer ca liftul să mă ducă.
epigramă de Valerian Lică din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Cenaclul Academiei, au citit poetele Veronica Ruso și Constanța Craiu - într-o ședință prezidată de Șerban Cioculescu
Două poete azi au încercat
În triluri de argint să ne răsfețe.
Și-un critic literar a prezidat
Un reușit concurs... de frumusețe.
epigramă de Ion Larian Postolache din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Certitudine
Chiar de risc să-nfrunt surghiunul,
Da-voi glas aserțiunii:
La bărbați - trecutu-i unul,
La femei trecutu-i... unii!
epigramă de George Petrone din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Ionel Gologan, avocat și epigramist, apropos de Ionel Teodoreanu, avocat și scriitor
Jurist și tu, jurist și el,
De faima lui răsună veacul,
Deși-l chema tot Ionel,
Dar ce talent avea săracul!
epigramă de Ion Larian Postolache din Antologia epigramiștilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul vis
mă-nalț din iarbă pas cu pas
din scara vieții a rămas
doar două trepte de urcat
cu tine vreau să le împart
și-apoi îmbrățișați noi doi
uitând pământul de sub noi
în cer cu stele infinit
vom fi un vis rostogolit
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea a fost scara pe care a urcat Isus la Dumnezeu! Fiecare avem scara noastră, mai scurtă sau mai lungă așa cum ne-o facem în viața pe care o avem.
Viorel Muha (aprilie 2017)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
A(frica)
Brusc, girafa s-a oprit în imaginația mea...
Și-a deschis fereastra șoldului din față
Doi scarabei se așază de o parte și de alta perdea
Iar pe o pânză de păianjen, în colț.. un soare agață.
La vederea ochiului meu în zare
Vulturii galbeni s-au prefăcut în funii și scări
iar elefanții tapetați cu oceane și mări
s-au urcat pe ele și le-au făcut călătoare
Brusc! un ac de albină... fără albină
În dreptul ochiului meu
Cu venin suspină
eu zâmbesc ca un leu!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împărăteasa tăcu, iar feții începură să cânte povestea vieții lor. "A fost un împărat..." începură feții; de sub împărăteasă căzu a treia perină. Când feții povestiră despre pornirea feciorului de împărat la bătaie, de sub împărăteasă căzură trei perini deodată. Când feții sfârșiră cântecul, sub împărăteasă nu mai era nici o perină, iar când ei luară căciulile din cap și-și arătară părul de aur și stelele în frunte, oaspeții, curtenii și împăratul își acoperiră ochii, ca nu cumva să piardă lumina de atâta strălucire. Și s-a făcut apoi precum de la început a fost să fie. Lăptița fu pusă în cap de masă lângă soțul ei; fata vitregei rămase cea mai rea slujnică la curtea Lăptiței, iar pe vitrega cea cu gând rău o legară de coada unei iepe nebune și înconjurară țara de șapte ori cu ea, încât lumea să știe și să nu mai uite că cine începe cu rău, cu rău sfârșește.
Ioan Slavici în Doi feți cu stea în frunte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!