Derută socială

Nu cred că vă spun poveşti,
Da-nainte, dobitocul,
Bănuiai und' să-l găseşti...
Nu ca azi, când e-n tot locul!

epigramă de Gheorghe Gh. Popescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricând într-o fiinţă locuiesc împreună omul şi dobitocul, pot trăi în el două iubiri care n-au a face una cu alta. Dar când e numai dobitocul pot trăi şi mai multe.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place nespus de mult să citesc. Îmi place să ascult poveşti, îmi place să spun poveşti, îmi iubesc meseria şi cred că alta nu mi-aş fi ales, deşi cine ştie? Cred că dacă aş fi ales orice altă meserie, de strungar, de exemplu, aş fi făcut nişte piese care ar fi bucurat lumea.

citat din Marin Moraru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

uneori,
lacrimile
spun
poveşti
neterminate.

gogyohka de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asupra zvonului care spune că eu vreau să iau locul lui Sadoveanu la conducerea Teatrului Naţional din Iaşi

Nu am cerut nici un hatâr,
Şi nu ştiu care-i dobitocul
Care-a pretins c-o să-i iau locul
Lui Sadoveanu, eu, un ţâr!

epigramă de Dimitrie Anghel
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am mai văzut pe nimeni ca tine, jur, tu când iubeşti parcă te muţi în omul ăla, îţi vinzi viaţa ta dinainte pe nimic şi te miri că mereu suferi şi că niciodată nu-ţi găseşti locul. Locul tău nu e în alt bărbat, ci lângă el, el n-ar trebui să fie soarele din universul tău, ci doar o fiinţă, ca tine, care trăieşte sub acelaşi soare. Cum naiba să-ţi mai spun? Şi încetează cu plânsul, am ajuns să te cunosc după cearcăne, nu după chip.

Mihaela Rădulescu în Întreabă-mă orice (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui plagiator

Spun proverbul dinadins,
Cred că nu e învechit:
Hoţul care nu e prins
E epigramist cinstit.

epigramă de Marian Popescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi cei plecaţi în lume, la noroc
În sat revin şi se pornesc la joc
La şezători se spun din nou poveşti
Iar seara se dansează... disco-rock.

rubaiat de Gheorghe Leu
Adăugat de Vedetot Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să cred...

Nu cred că voi putea vreodată
Să-ţi spun ce simt şi cât aş vrea,
S-aştern pe fila albă, goală,
Tot dorul meu şi inima...

Nu cred că voi putea vreodată
Să pot picta ceea ce eşti,
Ar trebui să pun în ramă
O lume-ntreagă de poveşti...

Nu cred că voi avea putere
Să te privesc în ochi mereu,
Fără să vină să se scalde
În lacrimi, universul meu...

Nu cred că voi afla lumina
De nu va fi din ochii tăi,
Şi orb... voi şti să văd doar luna
De-mi vei trimite veşti în ploi...

Şi nu voi mai putea vreodată
S-ascult în pace liniştea,
Acum când gândurile toate
Se pleacă doar în faţa ta...

Nu cred, nu ştiu ce-nseamnă viaţă
Nici existenţă, nici destin,
De mă lipseşti de-a ta fiinţă,
În nefiinţă... mă închin...

poezie de Dan Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar din copilărie eram înzestrată cu o vie imaginaţie, şi îmi plăcea să spun poveşti surorilor mele. Mai târziu, începui să spun poveşti copiilor mei. Atât de limpede vedeam tot ce povesteam, încât făceam pe ascultătorii mei să rătăcească împreună cu mine...

citat din Regina Maria a României
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea lui Boob

Când cauţi ceva, îl găseşti în ultimul loc în care te aştepţi să-l găseşti.

murphologie
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să-ţi spun cum să te ridici

Când viaţa îţi dă
o mie de motive să cazi,
te ridici,
Când zilele par întunecate
şi nu ai nici o cale de ieşire,
speri,
Când dezamăgirile
ţipă mai tare decât visele,
tu construieşti.
Când ridurile
se încrucişează cu faţa ta,
zâmbeşti,
Când eşti singur,
vino să mă găseşti.
O să-ţi spun cum să te ridici,
dar îmi spui şi mie la fel.

poezie de Eugenia Calancea (22 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tragedia pământului

Prin mii de sate bate vântul,
Bătrânii-ncep să lăcrimeze:
Sărmanii şi-au primit pământul
Dar n-au cu ce să-l mai lucreze.

epigramă de Gheorghe Popescu-Ger (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi adânci

Visele mele sunt vise mărunte,
Fără palate la poale de munte...
Vreau doar iubire în sufletul meu
Şi tu să îmi fi alături mereu.

Tu eşti averea ce mi-o doresc,
Doar pentru tine vreau să trăiesc.
În inima ta se află izvorul
Ce îmi astâmpără setea şi dorul.

Ai tăi ochi adânci când mă privesc
Îi ascult în taină ce-mi şoptesc.
Ei nu mint şi nu spun baliverne,
Lacrimi amare, povestea lor cerne!

Când te cuibăreşti la pieptul meu,
Uităm de tot ce a fost mai greu.
Mă rogi să cred iar în iubire,
Că nu mai vrei nici tu, dezamăgire.

Degeaba eşti bogat şi ai avere
Când sufletul îţi seacă de durere...
Căci singurătatea n-o poţi vinde,
Cum nici iubire, nu găseşti oriunde!

poezie de Gheorghe Deniştean (18 noiembrie 2016)
Adăugat de Denygigi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dibăcie

Dând perseverent cu clanţa,
Când umil, când ipocrit,
A recuperat distanţa
De la pâine la cuţit!

epigramă de Gheorghe Gh. Popescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foc şi gheaţă

Unii spun că lumea va sfârşi în flăcări,
Alţii spun că în gheaţă.
Din ce-am gustat eu din dorinţă,
Îi cred pe cei ce spun în flăcări.
Dar dacă ar fi să pier de două ori,
Cred că am învăţat destule despre ură
Ca să spun că pentru distrugere
E la fel de bună şi gheaţa
Şi ar fi suficientă.

poezie celebră de Robert Frost
Adăugat de Andrada Şerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de iubire

O poveste aş dori să-ţi spun
o poveste frumoasă, de-adormit copiii,
fără Feţi-Frunoşi şi Zmei,
ci o poveste simplă de iubire.

Sunt poveşti ce le-am uitat de mult,
altele nu se pot spune,
poveşti fără sfârşit şi început,
iubirea, doar iubire şi iubire.

Dragostea cu miros de fân
Când mugurul dădea în floare,
am să-ţi spun de ce a plâns
în povestea cu foi albe.

poezie de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţă de boem

Când vin acasă mai devreme,
Îi spun soţiei dulci poeme ;
Când vin cu zorii la fereşti
Îi spun atuncea la poveşti...

epigramă de Ion Diviza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveşti la gura... de canal!

Poveşti cu zâne şi castele,
Cu zmei şi feciori de lele,
Cu vrăjitoare şi pitici
Le ascultam când eram mici;
Le auzim şi-acum adulţi,
De stai massmedia s-o asculţi,
Dar e o mica diferenţă,
Eroii azi, au o carenţă,
Să vă mai zic eu şi la ce?
Mintala dom'le, asta e!
Azi sunt poveşti cu sexapil,
Se vând prostii acum la kil...
La sfârşit de basm cuminte
Nu mai e ca înainte,
Treaba azi cu-ncălecatu'
E la propriu... pe băiatu'...
Nici nu încep cu-A fost odată...
Ci direct, o vrea pe toată!...
Legende, basme sau poveşti
Grijă din ce unghi le priveşti!...
Şi îţi mai spun ceva umil,
Rămâi la alea de copil!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (23 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctorii spun, dar...

Doctorii spun să–nlăturaţi alcoolul,
La fel despre ţigări sau de cafea,
De le–aruncaţi să ţineţi minte locul,
Să le găsiţi uşor când le veţi căuta.

epigramă de Paul Constantin (21 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrează-mi locul

ne-am întâlnit undeva la început de drum, eu cuvânt, tu carte deschisă
şi ne-am trezit într-o poveste ce se scrie zi cu zi cu noi volume
şi cuvinte noi, adăugite, cu jarul verilor arzând mocnit
căci ai greşit şi am greşit dar împreună suntem râul ce către mare a pornit

poate că depărtarea doare, poate că lipsa lasă locul rece
şi nopţile de iarnă-s tot mai lungi
nu alerga, nu încerca să mă ajungi
căci printre rânduri ţi-am lăsat firimituri să mă găseşti

cuvântul moare-încet când şi dicţionarele cad în uitare
nimeni nu îl mai ţine-în braţe să-l descânte
o carte rătăcită-n bibliotecă aşteaptă
cuvântul ce-o deschide, ce-o şopteşte

păstrează-mi locul eu te-aştept să-mi vii...

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!