Tranziţia românească

Să ieşim din fundătură,
Să urcăm iar nişte trepte,
Căutăm şi rute drepte,
Dar Carpaţii-s de curbură.

epigramă de Ioan Pop din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi ceea ce vrei să găseşti

Căutăm un prieten
Căutăm persoana potrivită
Căutăm pe cineva care să ne înţeleagă
Căutăm un iubit sau căutăm o iubită.

Căutăm un drum perfect
Căutăm o oază de linişte
Căutăm să ajungem undeva de unde să nu mai vrem să plecăm
sau căutăm cea mai frumoasă privelişte.

Căutăm sensuri, căutăm răspunsuri
Căutăm răsărituri şi în acelaşi timp căutăm apusuri.

Căutăm, căutăm, căutăm şi nu găsim
pentru că noi înşine
ceea ce vrem să găsim
trebuie să fim.

poezie de Mihai Gavrilescu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutăm

Căutăm soarele când cerul e acoperit de nori.

Căutăm frumosul când grădina n-are flori.

Căutăm sănătatea după ce ne-îmbolnăvim,

Căutăm tinereţea după ce îmbătrânim.

Căutăm prietenii pe care i-am pierdut,

Căutăm înălţarea atunci când am căzut.

Căutăm totul.

Ce căutăm, nici noi nu ştim.

Căutăm viaţa când este prea târziu.

O căutăm, dar n-o mai găsim.

poezie de Dumitru Delcă (7 ianuarie 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purtăm în noi...

Fiecare
purtăm în noi...
o mare de dureri,
dar... urcăm cu ele
în Templul iubiri...
Alungăm din când în când
tristeţea,
căutăm... uneori
să uităm de caii sălbatici
ce-au bântuit...
prin grădina florilor
cu crizanteme mioritice...
Fiecare,
purtăm în noi...
o mare de dureri,
dar în aceeaşi zi,
urcăm, câte o treaptă,
în Constelaţia Universului!

poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutăm pietre. Căutăm flori. Căutăm fluturi. Căutăm adevăruri. Dar întotdeauna trebuie să ne amintim că important e ce căutăm, nu ce găsim. Ce găsim e numai o scuză...

citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a urlatul...

Urlă-n surlă, sus în turlă,
urcă trepte
muzicale şi coboară
în ritm, agale
alte trepte, ce-l omoară,
trepte drepte
alunecoase
un pericol pentru oase;
şi-asta trebuie să repete
zi de zi; se repede
să ia surla din perete
prinsă-n cui, îi descui
şi-l las să urce
să se descurce,
ia din nou treaptă cu treaptă
omul care ne deşteaptă,
urlă, nu în surlă
de-astă dată
ci de durere,
că-n urcatul lui abrupt
s-a rupt o treaptă
mai deşteptă,
nu mai aşteaptă
trage o înjurătură
tot ca-n turlă, cu măsură...
Urlă... parcă e lovit de streche
trâmbiţaş de modă veche!

poezie de Gheorghe Gurău (17 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scara

... o, scar-a mării ce te pierzi în cer
şi construită pentru mine-n mod special
ca să mă rupi de-aici din nicăieri
şi să mă duci direct în ideal

aşteaptă-mă o clipă. Vreau să-mi iau
să-mi iau valiza mea cu manuscrise
şi mai aşteaptă-mă o clipă să mai stau
pe prima-ţi treaptă rezemat de vise

apoi mă voi urca încetişor
cum urcă toată lumea nişte trepte
spre unicul şi veşnicul izvor
şi de lumină şi de lumi.
Mai drepte...

poezie de Iurie Osoianu (26 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghid

Am intrat în Uniune,
Pentru asta ne mândrim,
Căutăm un ghid anume
Să-nvăţăm... cum să ieşim!

epigramă de Aurel Cehan (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două drepte...

Două drepte/paralele
împreună
se-întâlnesc/nebănuit
într-un punct
cunoscut ca infinit...

Două drepte/zise curbe
împreună
se-întâlnesc
lucru banal
într-un cerc/numit oval...

Două drepte/oarecare
fiecare/-n deplasare
spre obor
nu-i de rău
că îşi văd de drumul lor...

Două drepte/sinuoase
împreună/mână-n mână
se întorc
de la terase/plini de rachiu
şi spre case/se îndreaptă;
Ce-i aşteaptă?
doar ei ştiu!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şantierul

Se colorează cerul,
natura deopotrivă
şi mic este şantierul,
ce creşte lângă şină.
Abundă dimineaţa
de forfotă stabilă,
ce taie precum ceaţa
a liniştii lumină.
Se cântăresc traverse
pe braţul macaralei,
ce stau să se aşeze
la marginea tarlalei.
Se-nalţă către cer
un zid cu margini drepte
şi obosite cer
lumină, nişte trepte.
Mortarul se lungeşte
pe cărămida arsă
şi fierul ce-o păzeşte,
se încovoaie-a casă.
Acoperişul falnic
se-nalţă către cer,
iar eu, un meşter jalnic,
trăiesc în.... auster.

poezie de Liviu Reti (10 octombrie 2019)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate fi greu pentru un ou să se transforme într-o pasăre, dar cu siguranţă ar fi niţeluş mai greu să înveţe să zboare rămânând un ou. În prezent, şi noi suntem ca nişte ouă. Şi nu putem continua la infinit să fim doar nişte ouă obişnuite şi de treabă. Trebuie să ieşim din găoace sau o să ne stricăm.

citat clasic din C.S. Lewis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea, de ce o vedem a fi cât mai sus, şi de neatins? În timp ce căutăm cea mai mare scară, pierdem astfel contact cu al nostru suflet, singurul ce cunoaşte adevăratele trepte către ea.

Mircea Popister
Adăugat de Mircea Popister
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşert şi uitare

unde te mai afli tu
pe muchia aceasta de cer
pe povârnişul acesta al lumii
pe coapsa asta de foc
a uitării?

adio este un fel de a te înstrăina
de prezent
acolo unde trecutul
se întâlneşte cu viitorul
la revedere înseamnă doar amânarea
destinului de ieri

urcăm în genunchi o cărare rece
tot mai întortocheată
nişte trepte de fum
privind cu mânie peste umăr
înapoi în uitare
urmele în neant
ne privim trecerea prin vreme
cu laşitate
într-o gaură de şarpe
într-un ciob de oglindă
într-un ciob de cenuşă
într-o gară părăsită
într-o sticlă spartă
pe fundul unui pahar
pe fundul unui ocean

ne privim pe noi înşine ca pe nişte străini
ca pe nişte cretini
ca pe nişte duşmani
cu dinţii înfipţi adânc în propria carne
în propria soartă

spune-mi pe unde te afli tu
pe harta aceasta a haosului
în ceaţa asta ruptă în fâşii
pe roata aceasta imensă, incertă, nebună
rostogolită în abis
spune-mi
pe unde se regăseşte amintirea ta
între dor, deşert şi uitare?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui aviator

Pe-acest tip simpatic, tonic,
Evadat pe varii rute,
Şi când nu-i în supersonic,
Îl găseşti cu... paraşute!

epigramă de Ioan Zaharia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar de plecare

Să ne urcăm în vagoane
gropile ne sunt săpate din sat în alt sat
vom face la noapte
un popas pentru un ceai sângeriu la casap.
Să ne urcăm în vagoane
să ne lăsăm duşi cu valul de tren
în megafoane
se aude partidul cum linge cotoare de plen.
Să ne luăm în mâini păpădia cu colţuri
să suflăm în ea cu ultimul respir
să ne batem cu bulgări de bolţuri
pe obraji-n delir.
Să ne urcăm în vagoane
să calce pe noi noii veniţi
cu casele la balcoane
să le facem cu mâna
ca şi cum am fi fericiţi...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sam: Aşadar... noi căutăm nişte persoane.
Barman: Sigur, e greu să fii singur.

replici din filmul serial Supernatural: Aventuri în lumea întunericului
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutăm în Univers civilizaţii extraterestre, dar cine-i prost să se lege cu nişte nebuni ca noi?!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Adevărul e că oamenii nu mor
ei sunt ca nişte trepte
pe care călcăm
şi ne înălţăm
unul
pe celălalt

poezie de Teodor Dume din Fără grupă sanguină (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul e că oamenii nu mor ei sunt ca nişte trepte pe care călcăm şi ne înălţăm unul pe celălalt.

aforism de Teodor Dume din Durerea pietrelor
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulgi îndoiţi

Fulgi îndoiţi pentru străzi drepte
Fulgi rupţi din sân de doică
Fulgi cu trepte ce fug
în sugrumata scoică
de unde până când
de când până la degerare
stătea în frig cu paltonul scrobit
golit de ninsoare.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Bloc" ... european

În Europa mansardată,
În "Blocu"-acela ce-l ţintim,
Intra-vom noi, oricum, odată:
Dar nu ştiu cum o să... ieşim!

epigramă de Ioan Crăciun Petrişan din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!