Revoltă
Iar sunt supărat pe soartă
Și istoria-mi detest
"Munții noștri aur poartă"
Când spre Est și când spre Vest.
epigramă de Ioan Pop din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Obiceiuri
Cum Crăciunul ne-au redat
Și istoria-mi detest
"Munții noștri aur poartă..."
Când spre est și când spre vest.
epigramă de Ioan Pop din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Munții noștri
Munții noștri aur poartă,
Noi avem o tristă soartă,
Că îi poartă spre păstrare
Tot la alții-n buzunare!
epigramă de Sorin Olariu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țările europene mici dau șăgalnic din coadă când spre Est, când spre Vest.
aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (mai 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Fotbaliștilor români care joacă în Turcia
În Vest nu le-a surâs norocul
Și au acum aceeași soartă:
Așa precum le cere jocul,
Românii noștri trag la... Poartă.
epigramă de Nicolae Zărnescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Români plecați la muncă
Munții noștri aur poartă,
Noi suntem bătuți de soartă,
Iar ca să spraviețuim
Prin străinătăți muncim!
epigramă de David Boia din ziarul "Unirea" din Alba Iulia (11 martie 2008)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Unei supraponderale cu bijuterii
La orice pas se fandosește
Uitând de cei bătuți de soartă
Și-ntr-adevăr, ea dovedește
Că munții noștri aur poartă!
epigramă de Nicolae Zărnescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem cardinal
tot mai spre sud iubite vom fugi
spre marea barieră australă
când timpul nostru mai puțin va fi
și lumea - o enclavă abisală
tot mai spre vest iubite vom pleca
precum atlanții ne-om scălda în valuri
râvnitul el dorado-l vom afla
ascuns în propriile idealuri
tot mai spre nord iubite vom sui
spre tundre-n care gerul este rege
când marea taină-a vieții o vom ști
când rostul morții îl vom înțelege
tot mai spre est iubite vom migra
ca doi cocori cu aripi fermecate
ce pururi spre lumină ne-or purta
cât timp în piepturi inima ne bate...
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt supărat
Sunt supărat pe vânt... că te mângâie
Și te-nfășoară-n clipe de amor,
Că vrea la tine-n brațe să se suie
Și să te culce-n iarbă, pe răzor.
Sunt supărat pe soare-n dimineață,
Că te sărută mult prea insistent,
Că sânii ți-i alintă și-i răsfață
Și că-i flămând de tine... permanent.
Sunt supărat pe ploaia ce te strânge
Și spală trupul tău dumnezeiesc,
Că-i bucuroasă, deși veșnic plânge
Și îți șoptește-ntr-una''Te iubesc''
Sunt supărat pe clipa de iubire,
Că și-a făcut cuibar în coapsa ta
Și că te poartă spre desăvârșire,
Plăcere dăruindu-ți... dintr-o stea.
Sunt supărat, că nu îmi ești mireasă,
Că nu te am la mine-n așternut,
Și vremea nu-i, ca să te iau acasă,
Dar te aștept... la margini de-nceput.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul se învârtește însă de la vest spre est, adică de la apus spre răsărit și de-aceea vedem bolta cerească mișcându-se de la est spre vest, adică de la răsărit spre apus. Iluzia e tot aceea pe care o încercăm când ne aflăm într'un vagon al unui tren în mișcare: Dacă privim pe fereastră, ni se pare că fug arborii, fug casele, pe când în realitate știm bine că trenul e cel care fuge. Și încotro fug pomii și casele? Tocmai în direcție opusă trenului. Nu trebuie să ne mirăm că învârtirea boltei cerești este o simplă părere; o vedem și totuși nu există.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corabia viselor
Corabia viselor mele mă poartă
pe mări liniștite și fără sfârșit,
urmând o cărare trasată de soartă
de când mie-n viață mi-am fost răsărit.
Plutesc în derivă, curentul mă duce
spre zări înspre care nicând n-am privit,
iar mintea se zbate-ntr-un fel de răscruce
și-ar vrea să mă-ntoarcă spre visul iubit.
Chiar vântul mă-mbie spre apele calde,
spre zări tropicale de-un verde plăcut,
spre insule care iubesc să se scalde
în valuri ce trec peste ele-un sărut.
Un gând îmi străbate prin minte și visuri,
ieșind în lumină din vechi amintiri,
șoptește în pânze, adie înscrisuri
și-alege cărarea mai vechii iubiri.
Corabia viselor mele mă poartă
spre soare-apune-ntr-un mers liniștit,
sunt singur pe drumul ce nu e pe hartă,
lumina m-atrage spre țărmul iubit.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poarta
pășesc printre veacuri uitate
în mâini port a mea soartă
ruine în jur și pașii se scurg
tăcerea bate în poartă
gândul mă poartă
un zumzet se aude prin ani
mai latră un câine în poartă
se strecoară anotimpuri sub pașii rămași
ce vreme, ce soartă
să bat din poartă în poartă
trec ani trec spre soare apune
apune un gând pe strune de vânt
pășesc printre spini și gânduri mă înțeapă
închid în mine cuvinte
se strânge în palme țărâna
lumina se stinge în gol
plec spre apus și gândul mă poartă
din poartă în poartă
se aprind în copaci cuiburi
mai plânge o mierlă pe umerii sorții
se închide o ușă, se deschide o durere
mă cațăr pe ziduri pe picioare de humă
port pe buze surâsul uitat între pleoape
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă cunoști- sunt fericirea
Sunt steaua ce-ți luminează
penelul ce scrie
sunt misterul ce te poartă
spre fantezie
sunt dansul iubirii,
sunt feerie
sunt bestia ce te duce spre pustnicie
sunt leacul ce-l cauți
alinare să-ți fie, în ceas de durere,
apoi bucurie
sunt năluca ce-o vezi
când bei vinul mâniei
sunt amintirea de anii copilăriei
și femeia din vis
ce te cheamă spre veșnicie
Sunt anonimă, nu mă cunoști
și totuși, mă ști dintr-o mie
te-aud cum mă chemi
zi și nopate la tine
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Ardealul trage spre Vest, Teleormanul, spre Est. Dar harta rezistă. Ca de obicei, Carpații sunt de neclintit.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2019)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Armonia națională nu este posibilă fără sentiment patriotic. Sacra foame de arginți însoțește lupta pentru scaun, nimicul este la rang de principiu și totul rămâne la nivel de promisiuni. Atunci dăm toată dreptatea literaturii populare: "munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă", "frumoasă țară, păcat că-i locuită", "pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii."
Vasile Ghinea
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!
La noi
În țara cu stejari umbroși,
Cu feți ce gânguresc în soare,
Cu oameni harnici, moși sfătoși,
Sunt multe semne de-ntrebare.
Când primăvara e în toi,
Cu flori stă câmpul să-l inunde,
Sunt triluri, zumzete-n zăvoi
Și nedreptăți pe orișiunde.
Iar Marea Neagră-i un deliciu,
Toți "munții noștri aur poartă",
În weekend pleacă, din oficiu,
Cei privilegiați de soartă.
Grânarul țării-i supărat,
Suspină Bărăganu-n spice,
Când vede grâul importat,
Dar cine poate să-i explice?
Și fructe importăm și flori,
Săpun, șireturi, ace, sare,
Un grup restrâns sunt profitori,
Iar țara-ntreagă-i plătitoare.
Sunt lupte pentru un "oscior",
Politica e la putere,
Poporul este primitor
De taxe și de legi severe.
Conducătorii rând pe rând
Prin funcții-nalte se perindă
Îi preocupă doar un gând:
Averi s-adune până-n grindă.
Dar actualul trist destin
Se poate preschimba îndată
De-om face din umorul fin
O armă mult mai căutată.
Iar traiul se va primeni,
Speranța-i ultima ce moare,
Căci alte vremuri vor veni
Pe-acest meleag scăldat de soare.
Și-i vezi pe cei ce ne conduc,
Roșind, plecând de la putere,
Dar eu, să nu dau de bucluc,
Vă spun cu drag: La revedere!
poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melcul
Șade melcul supărat
Cu căsuța în spinare,
Toată ziua a umblat
După pâine, după sare.
A trecut întâi o cale
Lungă cât o gămălie,
De-a ajuns cu greu la vale
În sătuc, la prăvălie.
Dar când a sosit la poartă
Nicio pâine n-a aflat...
"Ah, cât de nedreaptă soartă! "
Zise melcul supărat.
"Și nici nu mai este sare
Pentru ciorba de urzici,
Îi trimit mamei scrisoare
Că dorm noaptea chiar aici.
Și atunci în zori de zi
Îmi voi lua sare și pâine,
Iar când lumea se va trezi
Voi fi eu acas′ la mine!"
poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale pe valuri
Presărați petale pe valuri, le va duce vântul
Acolo tații noștri și-au găsit mormântul,
Acolo unde-și dorm somnul soți, frați și feciori;
Așterneți peste-adâncuri ghirlandele de flori.
Curenții de maree, la reflux, în zilele de vară
Poarte-aceste cununițe pe creasta lor ușoară
Spre nord și sud, spre est și vest, să le țină de urât,
Acolo unde zac, acelor pe care i-am iubit atât.
Isus, care-a împărțit hrana cu tagma pescărească,
Pe mormintele lor pune sacre semne, să-i recunoască
Atunci când vor învia-într-o zodie mai blândă-a sorții,
Când din abis marea va elibera toți morții.
poezie de Mary Brooks, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Planuri de amurg
un vis din tinerețe mi s-a împlinit
universul a deschis o poartă pentru mine
eliberată din sclavie zbor spre infinit
urmând supusă lumini diamantine.
iubirea de vers departe o voi duce
unde nu sunt bezne unde nu sunt furi
voi întâlni mântuitorul la răscruce
El poate să se-ndure și de trubaduri.
cu turma de vise voi trece și munții
precum oaia cea blândă voi urma Păstorul
cu tâmplele albite la marginea frunții
am să ating steaua să îi simt fiorul.
înalț zilnic spre Iisus rugăciunea minții
până când moartea va răpi din mine viitorul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumurile
Toate drumurile-s grele
Spre Est, spre Vest sau spre Berceni,
Dar cel mai greu e dintre ele
Drumul înspre... Cotroceni.
epigramă de Vasile Iușan (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!