Sunt judeţe în România unde ţăranii n-au mălaiul bietei lor mămăligi zilnice - şi silnice - şi nici nu găsesc de unde să cumpere. Întâi s-a ştiut aceasta pentru Neamţ, apoi Suceava, Prahova, Buzăul au venit la rând. Ţara grânelor nu-şi poate nutri fiii cei mai buni şi cei mai harnici.

Nicolae Iorga în Neamul românesc (9 martie 1915)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.

Întrebat-am luminata ciocârlie,
Candela ce leagănă-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.

Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Taine necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara numită România

Oameni buni şi lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpaţi şi mare.
România legendară
cu români de viţă rară.
România dodoloaţă
unde toţi am primit viaţă.
Am stat de strajă la hotară
şi-am apărat această ţară.
Aici ne e ţara şi neamul.
Aici ne e râul şi ramul.
Aici viaţa nu-i amară.
De ce să plecăm afară?
Când cei aleşi să cârmuiască
închină ţara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai să dăm mână cu mână
cei cu naţie română!
Să readucem în ţară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost şi vom rămâne
stăpâni pe ape şi pe grâne.
Vom trăi şi vom lucra moşia
aici, în ţara numită ROMÂNIA

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi dintre români sunt convinşi că noi suntem frumoşi, harnici şi deştepţi, nu! - cei mai frumoşi, cei mai harnici şi cei mai deştepţi de pe faţa Pământului, ce să facem însă dacă tot restul omenirii nu există decât pentru a ne face nouă rău! Nu i-ar trece niciunuia dintre aceştia prin cap că, dacă cineva îşi bate joc de el, o face pentru că poate şi pentru că are de cine-şi bate joc, iar pentru asta singurul vinovat este el.

Marian Pătraşcu (2010)
Adăugat de Marian Pătraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi România trăeşte sub regimul censitar. Aceasta înseamnă că, pentru a fi cineva alegător şi ales, i se cere anume cens, adică să aibă proprietate imobiliară aducând un anume venit sau să aibă diploma de absolvire a universităţei, a gimnaziului ori a şcoalei primare. Cei ce nu îndeplinesc aceste condiţiuni fac parte din colegiul al treilea al cărui rol este redus aproape la nimic. Este ştiut, într'adevăr, că acest colegiu unde sunt toţi muncitorii şi ţăranii, nu alege decât 38 de deputaţi, pe când celelalte colegii aleg 145. Şi afară de aceasta, alegerile se fac într'un mod indirect, prin delegaţi, ceeace înlesneşte ingerinţele poliţiei care face şi alegerile în col. III, numit colegiul-minciună.

începutul de la Jos regimul cenzitar! Trăiască votul obştesc! de Cristian Racovski (1910)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răzbunarea timpului pierdut

Nimeni nu-şi aminteşte de spiritele mari
toţi se scaldă în balta mediocrităţii.

S-a încetăţenit mersul melcului
fără casă, doar cu perspective
plătite din timp unde trebuie

şi apoi se aşteaptă măsura,

cu cine să se realizeze
şi-n capul cui să se spargă,

de o să se răzbune timpul pierdut
pe cei care au vorbit prea mult
şi n-au făcut mai nimic.

O să muşc din cuvinte cu foame
până s-or trezi din letargia bolnavă
toţi cei care se lasă prostiţi.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi n-au decât puterea ce le trebuie pentru a se înfrâna pe sine. Odată însă ce pornesc într-o parte, sufletul lor a ieşit din frâu.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi privim...

Unde sunt românii?
Cine îi mai vede?
Ţara asta moare!
Şi în vânturi piere.

Scoal-te Eminescu!
Să vezi ce-au făcut,
puii de nemernici
care ne-au vândut.

Mint şi mint întruna
la televizoare,
hoţii şi bandiţii
şi-alţi din lumea mare.

Unde sunt romanii?
Dacă ei mai sunt,
iartă-i Eminescu!
Cei buni sunt pământ.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion şi Radu

Către Oarja câmpu-ntins,
Peste Neajlov se coboară,
Unde bunii au pretins,
Că mai joacă o comoară!

Ani la rând au dat cu sapa,
Noaptea-n negură ţăranii
Şi n-a izvorât nici apa,
Nici comoara lor, sărmanii!...

Vremilor s-au dus de-a valma,
Târnăcoape au tot sunat,
Se tot bătucise palma,
Truditorilor din sat,

Dar comoara de pe prund,
Pe un Neajlov maiestos,
Se ducea tot mai la fund,
cu cât pătrundeau mai jos!

S-a lucrat mereu, se pare
Că atâţi i-au dat ocol
Şi cu cât săpau mai tare,
Cu atât suna mai gol...

Nopţi cu palme bătucite,
Ani la rând s-au scurs la bradu
Însă vieţi mai fericite,
N-au prins nici Ion, nici Radu!

poezie de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mari mincinoşi sunt aceia care nu mai au nici pentru ei adevărul.

citat clasic din Nicolae Iorga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti în ţara...

Eşti în ţara berei mândre şi-a cârnaţilor cu piele,
Eşti în sânul măslinoasei şi brigandei d-azi Elade;
La muscal vii şi la turcul ce domneşte multe neamuri,
Eşti în patria musteţii iubitoare de pomade.
Ba, tu eşti în România, căpătâiul de venituri
Unde-a fi calmuc, iubite, e frumos şi ţi se şade.
Unde cel venit scutitu-i de-orice greu şi datorie
Ş-unde vita cea străveche de român ce-l sudui, bade,
Poartă-n spatele nătânge pe-orişicare-i vine-n minte
Să clocească-a lui seminţe pe-ăst popor ce-i duce-n spate.
Unde prazi fără de milă, făr' să-ţi pese, spre-a te-ntoarce
Înstărit în a ta ţară, să trăieşti din aste prade.
Unde fiii proprii ţări îi sug măduva din oase
Spre-a o da-n Paris, Viena pe nimicuri şi parade,
Numai limba strămoşească s-o vorbeşti nici nu se cade,
Unde-a oamenilor fală şi mândrie nu consistă
Decât c-au ştiut mai bine s-uite limba ţării toate,
Unde chiar numirea ţării este doar o ironie,
Căci român nu e nimica nici în case, nici pe strade.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1873)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

România la post restant

Pleacă ţara iar la oaste
ţara-i tunsă iar chilug
a ajuns piele şi coaste
toţi copiii unde fug

Ţara-i tunsă iar chilug
ţăranii au tuns câmpia
a şi munţii scot un plug
să brăzdeze România

Ţăranii au tuns câmpia
ajunsă piele şi coaste
şi-asta-i toată comedia
pleacă ţara iar la oaste

Ţara-i tunsă vai chilug
dar românii unde fug

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (9 iunie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi înviind dimineaţa, în ziua cea dintâi a săptămânii (Duminică), El s-a arătat întâi Mariei Magdalena, din care scosese şapte demoni. Aceea, mergând, a vestit pe cei ce fuseseră cu El şi care se tânguiau şi plângeau. Şi ei, auzind că este viu şi că a fost văzut de ea, n-au crezut. După aceea, S-a arătat în alt chip, la doi dintre ei, care mergeau la o ţarină. Şi aceia, mergând, au vestit celorlalţi, dar nici pe ei nu i-au crezut. La urmă, pe când cei unsprezece şedeau la masă, li S-a arătat şi I-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, căci n-au crezut pe cei ce-L văzuseră înviat.

Sfântul Marcu în Sfânta Evanghelie după Marcu, Învierea Domnului. Trei arătări. Porunca botezului. Înălţarea la cer. - 16:9-14
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În una dintre ultimele mele conversaţii avute cu Darwin el s-a exprimat foarte sumbru cu privire la viitorul omenirii, pe motivul că în civilizaţia noastră modernă selecţia naturală nu poate lucra, şi cei mai bine adaptaţi nu au supraviţuit. Cei care reuşesc în cursa pentru avere nu sunt sub nici o formă cei mai buni sau cei mai inteligenţi, şi este notoriu faptul că populaţia noastră este mai mult reînoită în fiecare generaţie de către clasele de jos nu de cele de mijloc sau de cele superioare.

citat din Alfred Russel Wallace
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ştiut întotdeauna că acţiunile oamenilor sunt cei mai buni indicatori ai gândurilor lor.

citat din John Locke
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiii Cătinii

Fiii satului Cătina
Sunt aici, la coada oii,
Cei ce-i calcă zilnic tina;
Cei plecaţi sunt fiii ploii.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu voi mai fi

Mă gândesc şi la acea zi
Când nu voi mai fi şi nici alţii
Din cei ce-au supravieţuit morţii
De la Auschwitz
Atunci cine va mai povesti
Cine va mai auzi şi se va îngrozi?
Desigur copiii, nepoţii, urmaşii
Celor ce s-au dus în lumea neluminii
Poate ar trebui să scriu un testament
Ca un document, ca o rugăciune sfântă
Pentru a săpa în inima fiecăruia un monument
În memoria celor pieriţi
Şi un cuvânt în memoria celor
Ce născuţi după noi
Să nu uite, să repovestească celor
Ce n-au ştiut, n-au văzut
Ori n-au cunoscut genocidul
Că el a existat, ca un rug uriaş
Pe care au ars părinţii şi strămoşii lor
Şi să nu admită nimănui de a ne mai scuipa,
A ne denigra
A spune orice cuvânt nesfânt
Despre cei pieriţi fără mormânt
Să fie cinstită în veci
Memoria acelor milioane
Exterminate cu nemilă şi cruzime
Pentru singura lor vină:
Erau evrei.

poezie de Harry Ross din Auschwitz, ţara morţii: eu nu pot să uit şi nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Ţara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Ţara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.

Ţara mea este acolo
unde soarele răsare.
Ţara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.

Ţara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Ţara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.

Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinţii,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului şi sfinţii.

Acolo ne este moşia.
Acolo trăiesc români.
Acolo este România.
Acolo suntem noi stăpâni.

poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă România s-a format din două principate – Moldova şi Valahia – în prezent aceasta este un regat independent, care şi-a ales drept rege un prinţ german din familia regală a Prusiei. Toată ţara este divizată în părţi, numite departamente, care corespund cu guberniile noastre şi se subdivizează în judeţe, apoi în comunităţi orăşeneşti şi săteşti. Armata românească e formată după modelul german. În caz de război ţara poate să pună pe câmp o sută de mii de soldaţi bine instruiţi. În afară de trupe terestre, ea mai dispune de o flotă nu prea mare, care constă din corăbii şi bărci militare.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este în natura politicii ca cei mai buni oameni să fie aleşi. Cei mai buni oameni nu-şi doresc să-i conducă pe ceilalţi.

citat din George E. MacDonald
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!