Înţeleptul: Când ai îndepărtat cartea din cadrul ei, ai rostit cuvintele?
Ash: Da, în principiu.
Înţeleptul: Ai rostit cuvintele exact?
Ash: Uite, poate că nu am rostit chiar fiecare silabă mică şi prăpădită. Dar în principiu, le-am rostit, da.

replici din filmul artistic Armata întunericului (1992)
Adăugat de Loredana Malic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ash: Clatto Verata Nicto.
Înţeleptul: Păi, repetă-le.
Ash: Clatto Verata Nicto.
Înţeleptul: Din nou.
Ash: Am înţeles, am înţeles! Îţi ştiu cuvintele astea afurisite, da?

replici din filmul artistic Armata întunericului (1992)
Adăugat de Loredana Malic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul rostit trebuie să fie asemenea rubinului, mic, dar de mare preţ. Cât timp nu ai vorbit, cuvântul a stat în puterea ta, de îndată ce l-ai rostit, el te ţine sub puterea lui.

citat din Abu Shakur
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel rondelului pe cale de dispariţie

Rostit, cândva, prin saloane
Rămase fără audienţă,
Contemporanele cucoane
Îl tratează cu indiferenţă.

Rămase fără audienţă
Lumea bună îi face şicane,
Rostit, cândva, prin saloane
Azi, transmodernismul e de preferinţă

Însă, rondelul rămâne în a sa credinţă.
Că va fi un nemuritor
Şi în slujba tuturor,
Rămase fără audienţă...

... Rostit cândva prin saloane.

rondel de Ion Văleanu-Vâlceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumerire

Cuvintele
pe care le-am rostit
ce greu pot fi
botezate.
Există şi alte lucruri
ce merită a fi
comunicate.
E cu putinţă
să fiu aici
dar şi în altă parte
în acelaşi timp.
Întreb
la întâmplare,
pe oricine:
unde sunt?
cine sunt?

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele nu sunt uşor de rostit. Se nasc pe buze, plutesc în aer. Când rostim un cuvânt, el există nu doar ca o nevinovată întrerupere a liniştii.

citat din Hubert Humphrey
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ash: Doamnă, mă tem că trebuie să vă rog să părăsiţi magazinul.
Femeia posedată: Cine mai eşti şi tu?
Ash: Numele-i Ash. (Armează puşca.) Articole de menaj.

replici din filmul artistic Armata întunericului (1992)
Adăugat de Loredana Malic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ash: Sigur, aş fi putut să rămân în trecut. Aş fi putut chiar să devin rege. Dar sunt "rege", în felul meu. (Ash trage fata mai aproape de el.) Ura pentru rege, scumpo! (Ash sărută fata.)

replică din filmul artistic Armata întunericului (1992)
Adăugat de Loredana Malic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ash: Deci, care-i treaba? Poţi să mă trimiţi înapoi sau nu?
Înţeleptul: Numai Necronomiconul are această putere. O carte profană de care avem, de asemenea, nevoie. În paginile ei se află pasaje care te pot trimite înapoi în timpul tău. Numai tu, Cel Promis, poţi pleca în căutarea ei.
Ash: Nu-ţi vreau cartea, nu-ţi vreau balivernele. Doar trimite-mă înapoi în timpul meu, imediat, acum. Cât ai zice peşte!

replici din filmul artistic Armata întunericului (1992)
Adăugat de Loredana Malic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea cea mare se află în fundul beznei întunecoase; şi numai oamenii cei mai nebuni au rostit cuvintele cele mai profunde.

Iovan Ducici în Comoara împăratului Radovan, prefaţă (1946)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-au amuţit cuvintele ...

Aseară, când am vrut să scriu,
mi-au amuţit cuvintele
şi mi-au sărit din pagină,
rămasă-n paragină.
Se vede treaba că era târziu-
Doar virgule erau pe foi
şi puncte câte frunză
Şi-un semn alungit, de mirare
cerea ajutoare,
s-aducă vorbele 'napoi...
Dar toate erau la culcare
ostenite de-atâta rostit.
Găsindu-şi rimele pereche,
dormeau pe-o ureche,
printre cărţi şi sertare...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici un cuvânt n-a fost rostit

Nici un cuvânt n-a fost rostit
Nici şoapte auzite, două - trei;
Nici un semn n-a fost făcut cu capul,
Nici un clipit din ochi – al lui, al ei.

A fost numai un murmur stins al inimii
Care ţine-închise-n ea lucruri care dor,
Sunt doar amintiri care se trezesc
Şi care au un somn atâta de uşor...

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul tău va fi bun sau rău, luminos sau tenebros, celest sau infernal, după cuvintele pe care le-ai rostit în timpul existenţei tale.

citat clasic din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serbarea

Astăzi se serbează ziua când cuvintele-au murit,
Tot ce fost-a până astăzi de rostit a fost rostit,
Tot ce de-astăzi înainte cineva va mai rosti
Repetarea unor lucruri ce deja s-au spus va fi.
Astăzi ne-mbrăcăm iubirea în şabloane şi clişee,
Astăzi orişice idee-i plagiere de idee,
Şi-orice rochie de gală, de-o extravagantă formă,
Nu-i decât cea mai banală, conformistă uniformă.
De doreşti să cauţi noul, astăzi nu-l mai căuta –
A dansat cu el un altul la un bal naintea ta.
Astăzi se serbează ziua când cuvintele-au murit,
Să tăcem de azi nainte poate s-ar fi cuvenit.

poezie de Ionuţ Ştefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căpuşa-păpuşa

i-am spus odată femeii să nu
mai îmi vorbească cu chei
şi atunci
ea şi-a dat capul pe spate - la descuiat -
a rostit cele 10 porunci (?!) cu cuvintele ei
de atunci
dumnezeu pentru mine e femeia cu table
încinse - când scoate din aragaz
o mănuşă
lipită de mână ca o căpuşă-pă
puşă amatoare de sânge flambat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul odată rostit nu mai poate fi ajuns nici cu patru cai în galop.

proverbe japoneze
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile pe care nu le-am scris

stau cuminţi. nu plâng, nu se vaită, nu cer. aşteaptă
când şi când ies la poarta sufletului şi privesc lung către niciunde
e modul lor de a protesta. în tăcere.

cuvintele pe care nu le-am rostit sunt cumva diferite
sapă la temelia încrederii şi caută scăpare
chiar dacă ştiu că niciodată nu vor apuca limina tiparului

tăcerile mele sunt ca albastrul cerului. senine.
norii vin şi pleacă. culorile se amestecă liniştit sau cu violenţă
dar albastrul rămâne albastru şi tăcerile rămân tăceri

din adâncul neundelui atotcuprinzător se ridică imaginea unui arbust
ce se încăpăţânează să trăiască. nisipul se strânge în jur ca o cazemată sufocandu-l,
dar el tot mai are puterea să ridice câteva frunze la soare, dezvinovăţindu-se

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt spaţiul dintre cuvinte
cuibărit în fiecare
necuvânt
rostit
printre atingeri...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am numărat fericirea

N-am numărat niciodată paşii pe care i-am făcut
Pe calea către Puritate...
Şi nu ştiu dacă vor fi fost suficienţi!
Dar am avut grijă ca, fiecare din ei să ocolească noroiul!
Nici numărul treptelor pe care le-am urcat
Pentru adorarea Supremaţiei, nu m-a interesat...
E posibil, să nu fi zăbovit, îndeajuns!
Dar ştiu că, pe fiecare din ele, am lăsat o fărâmă din mine!

N-am numărat niciodată slovele pe care le-am găsit
În căutarea Luminii...
Probabil, nu voi ajunge niciodată la înţelepţire!
Dar ştiu precis că, niciun gând nu mi-a rămas în întuneric!
Nici vorbelor pe care le voi fi rostit
În contul Frumuseţii nu le voi fi ţinut seama...
Poate le-am spus de prea puţine ori!
Dar ştiu că, pe cele mai bune, nu le-am rostit încă!

N-am numărat niciodată zâmbetele pe care le-am dăruit
Pentru împlinirea iubirii...
Unele nu vor fi fost reuşite, din cauza propriei dureri!
Dar ştiu că, pe cele mai convingătoare, nu le-am dăruit, încă!
Nici drumurile pe care le voi fi străbătut
De dragul Dreptăţii şi Binelui, nu le voi fi memorat...
Poate voi fi mers prea repede, ori prea încet!
Dar pe ultimul, musai să alerg, ca să ajung la timp!

N-am numărat niciodată răsăriturile, dimineţile, amiezile
Din călătoria mea pe Pământ...
Sigur, am irosit mult mai multe decât am putut agonisi!
Dar vreau ca, apusul să mă găsească în tumultul trudei!
Nici de numărul zilelor în care am îngenunchiat
Pentru a mulţumi Fericirii, nu m-am învrednicit...
Poate Spaţiul şi Timpul nu-mi vor fi fost îndeajuns!
Dar în fiece noapte slăvesc cerul, dăruit de Tatăl Însuşi!

poezie de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi acuza gândul doar când a fost rostit.

aforism de Mihai Vâlvă
Adăugat de VALMIS
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorului recitator Eusebiu Ştefănescu

Atunci când ne cufundă-n mit
Sau când ne mustră ori ne-alină,
La necuprinsul său rostit
Chiar şi statuile se-nclină!

madrigal de Aculin Levitzki din Un Joben pe Calea Victoriei (2013)
Adăugat de Aculin Levitzki
Comentează! | Votează! | Copiază!