A fost odată un 7 noiembrie...

Sic transit gloria mundi
-----------

Mitrea Cocor, zboară cocorii
Hai să-i lăudăm cât se mai poartă
Că dacă o cârmesc spre marea moartă
O să fie vai de noi, datórii!

Datoríí au cunoscut şi ceilalţi
Însă cu ce-aveau în colivie
Au convins că nu e, ce-o să fie
Cu cât s-cazi, cu-atâta te înalţi!

Poate n-aveau cotizaţia la zi
De când cu Hitchcok păsările-aceste
Tot mai ciudate, manifest e
Că dialectic, toţi putem greşi.

Kaza-ciocul e destul
Ştiţi voi cine avea cioc
Eu nu-l pomenesc deloc
Că m-am fript şi sunt sătul!

Ciocuri ne puneau cu toţii
Nu vă place cum cânta fanfara?
Kara-kum şi cât de cara-
ghios: Fanarioţii!

Poartă nu era o alta
Ca a lor, una vopsită
Că de-atâta stalinită
S-a cutremurat şi Malta!

Vin cocori, se duc cocori
Cu speranţă şi regrete
C-aveam tenişi, n-aveam ghete
Dar puteai cu ei să zbori!

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!