Reverie
moto: Crește prețul la legume, praz
Ce să faci cu-atâta penurie
Între agonie și extaz,
La ora mesei, în bucătărie?
----------
Adâncă pace, dulce miez
De care rar avurăm parte
E toată viața doar o carte
Deschisă printr-un fa diez
Și se va lumina de ziuă
În jumătăți de oră două
Lumea e un fel de zoo,
Cum spunea și Cassius Dio
Înainte înseamnă înapoi
De mai multe ori și, după
Ce descoperi că ocupă
Locul unu, locul doi
În fiecare om o fiară
Toată viața stă la pândă
Carnivoră și flămândă
Ziua urlă, noaptea zbiară
Oamenii care dau iama
Să ajungă doar în vârf
Poartă-n ei miros de stârv
Și de care nu-și dau seama
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.