Numai călcând pe nestemate primești strălucirea diamantului.
aforism de Paula Adriana Cozian din Cugetări (1995)
Adăugat de Pop Paula Adriana
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
1 Silvia Velea [utilizator înregistrat] a spus pe 23 iunie 2015: |
| Nici măcar Iisus n-a crezut asta (și la El, care era una cu Tatăl, toate lucrurile erau cu putință), altfel nu ne-ar mai fi avertizat să nu aruncăm mărgăritare înaintea porcilor... |
2 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 23 iunie 2015: |
| Numai ridicând o nucă de jos, curățând-o cu grijă și cercetând-o cu atenție, poți ști dacă e bună sau nu! Nuca are învelișul cel mai tare dar, cât de bun îi este miezul! Înțeleptul observă întotdeauna o nestemată și n-o calcă, niciodată în picioare! |
3 Lucreția [din public] a spus pe 4 iulie 2015: |
| Metaforic până dincolo? Mă tem că aforismul făcea referire la cu totul altceva decât interpretările de mai sus - a se vedea diferitele dimensiuni (paralele) ale valorilor. |
4 Mihai Cucereavii [utilizator înregistrat] a spus pe 5 iulie 2015: |
| Variante: * Numai fiind între oameni înțelepți, te faci înțelept. * Numai fiind lângă stele, luminezi și tu... de la ele. |