Carda
Un boboc în roua dimineții
Își deschide aripile vieții,
Ca nou-născut în aura luminii
Începe zborul, arta împlinirii.
Este greu împiedicat de toate,
Dar ambițios le izgonește-n noapte
Și din tristeți renaște fericire
Și suferă zâmbind la zile.
A cunoscut priviri necunoscute
Și-a fost atins de taine mult prea multe
A încercat să lupte, a învins
Dar rănile-n cuvinte s-au destins.
A înotat în ochii săi albaștri
A cumpărat aripi de la aștri
Și zboară neatins de stele
Repetă, ca-ntr-un joc de iele.
Un zâmbet la-nceput, o simpatie
Se pierde în trecut pe o câmpie
Un sentiment transcris în trei cuvinte
El e norocul ce-l aduce-n minte.
poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simțurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza Cotovanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre aripi
- poezii despre înot
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zile
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.