A sosit duminica
a sosit duminica pe niște roți ruginite,
noi ne spălăm de păcate și de funinginea timpului,
ne îmbrăcăm frumos cu niște halate negre
și privim pe fereastră la albul zăpezii
care ne fură privirea.
aruncăm toate sentimentele din noi
și rămânem goi ca niște amfore antice
cu corpurile noastre eterice
în fața călăului care are și el timp de odihnă,
recitând din Biblie Cântarea Cântărilor.
ah, eterne duminici, pline farmec,
nu-i nimic, vor trece, toate războaiele sufletului
și vor rămâne pasiunile mici care vor linge
praful din amintiri la o masă cu amurg de coniac.
nu vom mai ucide tigri, vom pândi doar
carnea cuvintelor pe care vom frige-o
și-o vom arunca-n armoniile astrale.
ce, nu știți că pământul se-nvâtește pentru toți,
ce dacă e iarnă și inorogii zburdă prin codri,
ce dacă un vultur ne dă ocol cu simțul lui,
nu murim, nu murim, strigați, doar ne plimbăm
într-un carusel, nu vă speriați, toate drumurile
duc la râul care ne spală moartea
pe terasa înstelată ā Căii Lactee...
a sosit duminica pe niște roți ruginite,
bufonul din noi râde ca un arlechin părăsit pe scenă.
doar călăul își ascute securea ca să fie gata ā doua zi.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (10 februarie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre râs
- poezii despre muzică
- poezii despre moarte
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vulturi
- poezii despre unicorni
- poezii despre tigri
- poezii despre suflet
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.