Plouă...
Afară plouă, e pustiu
Și cruci pe stradă nu-s,
Că s-au strâns în valea seacă
La un cârciumar răpus.
Apa curge neîncetat,
A inundat și strada...
Puțul din grădină a secat,
A putrezit livada.
Vântul bate dinspre nord
Și suflete plutesc deasupra,
Că nimeni nu se încumetă
Să-și părăsească curtea.
Eu plâng și tremur
De pustiu.
Și aud un cântec negru,
Ce-l aduce-un vânt, funebru.
poezie de Georgian Toia
Adăugat de Georgian Toia
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre văi
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre negru
- poezii despre muzică
- poezii despre cruce
- poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.