| Madame [din public] a spus pe 17 iulie 2010: |
| La acest autor am găsit niște poezii fantastice. Bravo! |
| Mihail Soare [autorul] a spus pe 29 iulie 2010: |
| Pentru Madame : V-as putea darui o carte! Asta in cazul in care nu ajungeti la libraria de langa Muzeul Literaturii Romane. Acolo veti gasi pe la mijlocul saptamanii viitoare ultimul meu volum. M.Soare |
| Madame [din public] a spus pe 2 august 2010: |
| Domnule Soare, cum se numește respectiva librărie și care este adresa exactă? B-dul. Dacia? Mulțumesc. |
| Mihail Soare [autorul] a spus pe 3 august 2010: |
| Da, bulevardul Dacia, dar nu am ajuns inca acolo. Sper ca spre sfarsitul saptamanii sa se intample acest lucru. Cel mai tarziu vineri. Daca as sti un (singur) nume v-as lasa si o dedicatie. Dar nu stiu... Libraria aceea e mai mult un chiosc si e chiar langa muzeu. Cu bine! |
| Mihail Soare [autorul] a spus pe 8 august 2010: |
| Puteti gasi cartea acolo. Alaturi, cred, si de "Inger de prisos". |
| Alexandru Predan [din public] a spus pe 16 august 2010: |
| Din pacate eu nu sunt din Bucuresti. Unde as mai putea gasi aceste carti ? |
| Mihail Soare [autorul] a spus pe 27 august 2010: |
| Pentru ca am mai primit mai multe solicitari voi pune in curand la vanzare ambele carti si pe okazii.ro |
| A.P. [din public] a spus pe 29 august 2010: |
| Domnule Soare! Am fost la chioșcul de lângă Muzeul Literaturii. Am stat la coadă la cărțile Dv. dar s-au terminat până să-mi vină rândul. Știți cumva de unde mai pot fi procurate? Eu sunt din provincie. |
| Mihail Soare [autorul] a spus pe 29 august 2010: |
| Ufff, fir-ar sa fie! Voi mai duce saptamana aceasta la aceeasi librarie alte exemplare. De asemenea, incepand din aceasta dupa amiaza le veti gasi si pe okazii.ro. Cu stima si multumiri! |
| Oana-Stefania Radulian [din public] a spus pe 29 octombrie 2010: |
| Cred ca e o neintelegere cu libraria aceasta, mie mi-a spus ca nu mai are cartea/cartile dv, de ce nu sunt si in alte librarii ? |
| mahmud [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
| Geambaș de vise? Geambaș înseamnă negustor de cai. Poate ne lămurește autorul ce meserie a profesat pe vremuri. Vindea vise cailor? |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
| Daca imi permiteti sa formulez o ipoteza, cred ca este vorba de o rasa de cai inaccesibili retinei unui cowboy care n-a asistat niciodata la un rodeo liric. Patrupezii care va provoaca un ingrijorator disconfort intelectual (fiindca le detectati numai nechezatul eufonic, fara a putea deslusi nici macar urmele potcoavelor care accesorizeaza zoologia lor cabalina) sunt acei bidivii neimblanziti de culoare verde care pasc tapet, tencuiala, var, igrasie si, daca au noroc ("stea in frunte"), iarba din tablourile bucolice aninate pe peretii imaginatiei poetului. |
| mahmud [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
Eu făceam referire la autor. Și în locul lui, ca de obicei, apari tu, Daniele, cu bla bla-ul tău de mare și erudit arhanghel.
Fii bărbat și recunoaște. Geambaș de vise sună la fel de inteligent ca "văcar de capre". Puteai spune "negustor" dar termenul nu ți s-a părut suficient de bine colorat.
Cuvântul "geambaș" include în chiar etimologia sa substantivul "cal"
Nu da vina pe "imaginația poetului"! Aceasta, înainte de a fi bogată sau săracă, trebuie să fie sănătoasă.
Firește, flașneta ta "lirică" va debita iar noi explicații cu var, igrasie, tencuială, tapet, cowboy, bidivii etc. Spor la treabă! |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
Ma scuzati ca m-am interpus in contactul direct pe care l-ati solicitat, dupa toate regulile ireverentei, fostului geambas de vise. Tin sa va atrag atentia ca expresia "mare arhangel erudit" prezinta 2 crevase gramato-logice. Mai intai, va intreb crestineste: cum dracu', nu s-o fi gandit Tatal ceresc sa produca arhangheli de dimensiuni variate (pe langa cei mari, singurii existenti momentan, in lumea lor eterna, sa strecoare si unii mai mici)? In al doilea rand, eruditia se dobandeste prin lecturi. Insa arhanghelii traiesc intr-un mediu neprielnic fonic (in cerul supra-celest se canta necontenit imnuri de slava) cititului in carti (poate doar in stele, sau in palmele pe care ni le recomanda sado-masochistic Fiul barbatului asexuat anterior mentionat).
Am sa va raspund (fara a pretinde ca as fi barbat, intrucat barbatia nu se probeaza in contexte electronice) acum reprosurilor dvs. interesante in care ajungeti sa-mi atribuiti laurii poeziei acompaniate nu de lira, ci de flasneta. Tin sa va atrag atentia ca poezia este o epistola deschisa si parfumata care are drept principal "adrisant" sensibilitatea, nu inteligenta. In zadar se revolta (sau daca se revolta, simte, iar daca simte e complice la actul poetic) gandirea impotriva violarii principiilor logice de catre poezie. In poezie (care e de doua feluri: de dragoste de altul/alta si de dragoste de sine), ca si in iubire, totul e permis, mai ales violul. Intr-o logica poetica plasmuita pe bazaltul moale al principiul contradictiei, se poate afirma cu dezinvoltura ca exista "gembasi de vise","virtuozi de piane mecanice", "betivi abstinenti" "femei credincioase" (sotului lor, nu Mirelui ceresc", "prepelicari felini", "vacari de capre", "cizmari de tenisi", "spovedanii publice" etc. Nu va invit sa fiti barbat, dar v-as ruga sa recunoasteti ca sintagma "geambasi de vise" este mai inofensiva (sub aspectul prozaic, al vietii cotidiene) decat artificiile poetice care se aprind (fara sa arda) pe scena politica romaneasca: "tranzitia eterna", "coruptia fara corupti", "cresteri de salarii micsorate", sau mai nou, "social-democrat de centru-dreapta". Poetul, care a prestat candva activitati de comert cu cai onirici (sunt convins ca l-a avut printre clienti pe Cicicov, cumparatorul de "suflete moarte") are circumstante atenuante pentru ca nu a imbratisat strasnic, ca un mascul adevarat, pe cea mai virgina dintre cocote: politica. |
| mahmud [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
Vezi, Daniele? Te râcâie, și pe bună dreptate, exprimarea tautologică, la un pas de pleonasm, "mare arhangel". Dar ea apare într-un banal comentariu, semnat de un turc ortodox din Mangalia. Nu apare într-o "poezie fantastică", "unul din cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română"!!!
Am serioase rezerve față de părerea ta, după care un poet poate bolborosi orice, cu condiția să cânte rima și să bată ritmul.
Că, vezi Doamne, în poezie orice enormitate, orice forțare a limbii este scuzabilă și trece, cel mult, drept licență.
Această suficiență, dublată de toate stridențele balcanice posibile, iată motivul pentru care poezia românească actuală e atât de slab cotată la bursa literaturii mondiale.
Tot ce putem face este să ne premiem și să ne lăudăm singuri, în strâmtul cerc carpato-dunărean. |
| mahmud [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
| "rodeo liric"! Extraordinar! Încă unul care crede că poezia se face de-a călare, cu funia în gâtul partenerei și cu stiloul în stare de erecție. |
| mahmud [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
| Matemali șocaluașmak (Glume aristocrate) |
| nona [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
probabil ca autorului nu i-a mers afacerea cu caii de vis si a ajuns sa ne vanda caii din vis. Ca, de dar fiind, cine mai are tupeul sa-i caute la dinti?
ma raliez la parerea lui mahmud despre poezie, fiindca m-am saturat sa tot scormonesc prin acel talmes-balmes psihedelic dupa subtilitati de fond, adesea inexistente, dar promise cu aplomb.
fie, poezia e adresata sensibilitatii, nu inteligentei, dar asta nu-i o scuza ca s-o insulte pe cea din urma. Ideal ar fi, zic eu, ca simpla cititoare de poezie, ca cele doua sa "corespondeze" pe un subiect comun (poezia cu pricina), trimitandu-si una alteia impresii deschise si parfumate.
ca de artificii care ard, unele pe retina sensibilitatii, altele la buzunare, slava Domnului, nu ducem lipsa. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
Eu nu am categorisit niciodata vreun produs literar in versuri (indiferent cine l-a iscalit) drept "unul din cele mai bune poeme de dragoste din literatura romana". Poemele de dragoste sunt cel mult eficiente: obtii sau nu obtii ce vrei de la tipa. Cand am spus rodeo liric, nu mi-am inchipuit un moment de echitatie erotica executata cu stiloul pe fatza dreptunghica a iubitei care suporta totul: hartia. M-am referit la caii verzi de pe pereti vanduti de anumiti versificatori (d-l Soare este in opinia mea mai mult- e un poet, chiar daca nu pot sa-i determin calibrul literar).
Fireste ca inteligenta si sensibilitatea ar trebui sa-si trimita bezele prin intermediul rimelor, numai ca inteligenta nu e o matracuca chiar atat de afurisita, incat sa nu merite sa fie si ea din cand in cand violata.
Cand am spus ca in poezie, ca si in dragoste totul e permis (inclusiv vilolul ratiunii) am avut in minte o vorba de duh a Sf. Augustin: "Iubeste si fa ce vrei". Daca iubesti in mod autentic, libertatea ta de miscare e limitata de legile interne ale sentimentului care iti cuprinde intreaga faptura. La fel e si in poezie: daca e veritabila, libertatea de expresie nu e ingradita de canoanele logicii clasice, ci se manifesta in cadrele acelei "ratiuni a inimii" de care vorbea Pascal. Poezia adevarata nu are decat o legatura formala cu ceea ce numesti tu o bolboroseala cu ritm si rima. Poezia e o traire turnata in cuvant prin ritm si rima (rima ca element "componistic" ce imprima muzicalitate scriiturii poate sa lipseasca), nu un textulet scris pe mai multe randuri ritmate si rimate, care se chinuie sa prinda viatza pe hartie. Spre deosebire de oameni, cuvintele au mai multe vieti. In poezie, traiesc intr-un fel, in proza in alt fel, in conversatia dintre noi traiesc ca sa nu moara, in discursul lui Basescu traiesc ca sa omoare etc. |
| Mike Farkas [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
Si în creatia lui Tudor Musatescu, întalnim expresia: "geambas de ministri", în piesa" Titanic vals".
Ea apartine avocatului Nercea. |
| mahmud [din public] a spus pe 11 ianuarie 2011: |
Așa e, domnule Mike! Dar Mușatescu scria comedie, unde se practică împleticirea limbii, de dragul unor efecte comice.
Mai trebuia să spuneți că și Eminescu scrie pleonastic, "cobori în jos".
Și tocmai în Luceafărul, adică în Everestul poeziei românești!
Logica aceasta este izbăvitoare. Pentru orice scăpare a noastră
trebuie să aducem ca argument, greșeli ilustre,
ale unor mari înaintași... |
| mahmud [din public] a spus pe 12 ianuarie 2011: |
Extraordinar! "Eficiența" poeziei de dragoste!!! "Obții sau nu obții ce vrei de la tipă" Iată care e sensul poeziei, după unii! Potrivim câteva rime momeală, după care trecem la agățat!
Amice! Schimbul comercial poezie-sex e cea mai stupidă formă de prostituție. |
| Mike Farkas [din public] a spus pe 12 ianuarie 2011: |
| Nu a fost în intentia mea sa aduc argumente si nici sa pledez în favoarea autorului poeziei. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 12 ianuarie 2011: |
| Mahmud, "amice", n-am spus ca poetul vrea o partida de sex de la tipa (gandesti meschin!). Ceva insa vrea (sa o aduca intr-o stare de visare- deci de vulnerabilitate si implicit de disponibilitate afectiva, sa-i reproseze micimea sentimentala, sa o complimenteze ca sa nu-i mai cumpere flori ., sa o transforme din vanzatoare de toneta in printesa etc.), altfel nu i-ar scrie. Chiar si in ipoteza ca ar vrea numai sex, nu e cea mai stupida forma de prostitutie. E cea mai ieftina. Un poet care scrie poezie de dragoste fara o adresa concreta, tridimensionala (scrie pt. o tipa imaginara, "ideala"), practica cea mai penibila forma de iubire: auto-erotismul abstract. Iar daca scrie poezie de dragoste pt. "glorie", ca sa-l placa adolescentele romantioase si profele de romana amatoare de tandreturi "platonice", non-tactile (in compensatie la violurile domestice cotidiene sau la absenta lor), se comporta ca un Don Juan care convinge femeia sa vina la el acasa ca sa-i arate un album cu nuduri de Rubens. |
| Anemona [din public] a spus pe 12 ianuarie 2011: |
| Iar mahmud cel nud ? Ptiu, piei drace, geambas de gunoaie! (dracul, adica...) |
| nona [din public] a spus pe 12 ianuarie 2011: |
adevarat, daniel, poezia este expresia unei trairi printr-un limbaj concis si imaginativ, si vizeaza producerea unui efect specific emotional. Libertatea de vocabular si de sintaxa e permisa.
dar chiar si poezia pura, caracterizata printr-un limbaj fara referinte si greu accesibil, pe care degeaba te astepti s-o intelegi, trebuie sa fie scrisa intr-un mod atat de inteligent, incat sa te faca sa simti inspiratia imaginilor si a cuvintelor (a se citi Paul Valery).
nu pot sa iau ca exemplu poezia lui Mihail Soare, fiindca o gasesc destul de buna, dar sunt o multime de poezii moderne care sufera parca de afazie. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 12 ianuarie 2011: |
| Mahmud, dupa cum observi, in jurul domnului Soare orbiteaza un adevarat roi de admiratoare. Unele dintre aceste Selene ce executa piruete gratioase pe firmamentul poetic al Helios-ului nostru (cu un incontestabil prenume eminescian) au tendintza regretabila sa-si etaleze craterele (nu anatomice, ci caracteriale) ori de cate ori un fitecine (ca tine sau ca mine) se incumeta sa fie Pamant (suntem revoltator de telurici, prea plini de slinul gros al prozei) producator de eclipse (fireste, iremediabil partiale) de... Soare. |
| nona [din public] a spus pe 12 ianuarie 2011: |
daniel, uneori vorbesti fara sa stii ce vorbesti.
daca chiar vrei sa jignesti pe cineva, fa-o punctual, o sa-ti faci cel mult un dusman, nu zece.
tu si mahmud sunteti de departe cei mai interesanti comentatori de pe site, dar va cam ia valul si mai dati cu oistea-n gard.
mai multa modestie si chibzuinta nu v-ar strica. |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 13 ianuarie 2011: |
| Nona, entitatile selenare mentionate intr-un comentariu caruia ii atribuiti intentii ofensatoare sunt cele care il apara pe poet in stil Mitza Pampon. In loc sa argumenteze de ce-l "iubesc" (savureaza, apreciaza, stimeaza, aselenizeaza) pe bardul solar, agita flaconasul cu vitriol al invectivelor in preajma nasului fin (de mistret cu colti de tabla oxidata) al unor domni civilizati si onesti care cred pana la ingenuitate in valoarea democratica a libertatii de exprimare. Dumitale nu adopti stilul declarativ, ci argumentativ, ca atare remarcile mele astronomice (privind conjuctia si disjunctia dintre Soarele poetic, sateliti lui sentimentali si Pamantul mirosind a proza) nu te vizau. |
| mahmud [din public] a spus pe 13 ianuarie 2011: |
Daniel Bey!
Ai dreptate.
În jurul Soarelui
gravitează multe planete,
binevoitoare și fierbinți.
Dar soarta Soarelui
e ingrată.
El se uită la ele
cum se rotesc provocator,
dar nu le poate atinge.
Pentru că gestul său
ar dezechilibra apocaliptic
întregul sistem solar.
Soarta acesta tristă
a avut-o și Hyperion,
săracul.
El cugeta acolo sus
la eternitatea iubirii,
în vreme ce pajul Cătălin
se juca cu fetele...
Iar planetele
și cometele despletite
n-au de ales.
Se învârt și atât!
Că dacă se apropie prea mult,
soarele le arde așa de tare,
încât le trec căldurile... |
Cartea "Livrescu" de Mihail Soare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Nu este introdusă data nașterii pentru Mihail Soare. [