Dragoste de Carte

Oh, dragoste dintai, de ce la mine asa vii?
Pe surprin de veste, trezita ca o Zana din Poveste,
Ce o saruta Printul Ghinion si apoi isi schimba vesmantul
Precum un camelion?

Copilul indragostit din mine de prima carte castigata
Mi-a dus aminte- inca o data, 1980 (o carte de poezii Gr. Vieru)
Si poate pentru totdeauna
Ce inseamna Carte?

Pot sa se inventeze saituri, slaiduri,
Programe, discuri,
Si dischete,
Locul cartilor sunt etajerele discrete.

Oh, carte, dragoste dintai, de ce la mine iaras vii?
O noua limba sa invat, (sanskrita) (a 8-a limba straina)
Sa plamadesc cuvinte, fraze, propozitii
Si toate-acestea din cauza marilor ambitii.

O-o-o-o-o-o-o-o...
Limbi straine-necunoscute si nevrute,
De ce veniti ispititoare,
Facand ochi dulci, priviri ispititoare?

Sariti in scaladatoarea mintii mele zbuciumate,
Mai am eu zile-n saptamana pentru toate?
(in fiecare zi din saptamana citesc Biblia intr-o alta limba
Greaca, Ebraica, Latina, Rusa, Rromany, Engleza, Franceza).
In Romana incerc sa o traduc in viata de zi-cu-zi
Sunt eu un suliman-pasa? Sa va fac harem,
Si sa va pun la toate masa?

Sa mancam? Sa bem? Gramatica pe paine,
Fonetica in gat si-n vine?
In Patul lui Procust ma puneti?
In chinurile lui Tantal apuneti!

Crepuscu-l coborati pe mine???
Si iata, iar ma ciarta
Si-mi da parte si-mi imparte
Dragostea de Carte.

O-o-o-o-o-o-oh dragoste dintai
Dragoste de Carte,
Cum de te induri, si-mi faci si mie parte?
De tine nimeni nu ma mai desparte.

Cu tine sunt sortit sa port, acelas jug,
Pana la moarte.
Eu, vreau sa-ti marturisesc pacatul:
Iarta-ma, desi-l citesc, imi place:

O-o-o-o-o-o-oh Dragoste de Carte
Nu-l inteleg... nu-l inteleg pe Eminescu
Imi e destul Vieru pe care
Il plange Paunescu...
O-o-o-o-o-o-o-o-o Dragoste dintai
Fii si cea din urma
Te iubeste, toata fiinta mea
Chiar daca imbatraneste.

Ma sacaie, ma cearta,
Ma-alinta si ma poarta
Ma culca si ma scoala
Ma hraneste si ma spala

Nu stiu nici pana astazi
In cine-I intrupata
In sora? Nevasta? Mama?
Sau in soacra infuriata?

Frumoasa esti si rea!
Si totusi
In fata ta
Ingenunchiaza omenirea!

Ma pierd cu firea-Te iau de gat-
Tu, atata astepti-
momentul potrivit
Si-mi dai un gand,

Ce ma transforma din calau
Intr-un calugar ce cade intr-un hau
Ma izolez. Te studiez.
Te iau in brate-palpitez.

Te cinsteste.
Te sfinteste.
Te traieste.
Te predic de la amvon:

Si incepand de astazi, din acest an...
De cand a trecut in nefiinta
Poetu' (Grigore Vieru)
Tu stii, si stiu ca stii. Ca int-o zi
Si eu voi trece... iar tu ma vei chema
Nu pe un tron, ci in multimea
Celor ce-ti aduc noi zacaminte sfinte
Fiindca nu voi face din poezie Cariera
In Mina intru – In viata Efemera...

poezie de Bogdan Caraiman (24 ianuarie 2009)
Adăugat de Bogdan Caraiman
Votează! | Copiază!