Iubire furată...
Iubirea furată,
Cu minte de fată,
Lasă-mi pacea și onoarea
Ce în urmă mi-au rămas,
Zbuciumul îmi prinde firea,
Fără să-i mai dau răgaz
Liniștii de altădată.
Am fost doi copii ai lumii,
Rătăciți fără de lege,
În basmul nopții înstelate,
Karmic poate destinată.
Nu știam prețul minunii,
Dulce, amar de timp furată,
Sfintei nopți de vis fugar.
Icoane sfinte îi voi pune
Pe-al bisericii altar,
Iubire cu-aripi plăpânde,
Pe un drum fără hotar.
De tine am scris în stele,
Să-ți rămână amintirea
Pururi vie și râvnită,
Lângă multe alte în lume,
Ce se nasc și pier mereu,
Lăsând urme în cuvinte,
Trandafiri de viitor.
poezie de Valeria Mahok (27 aprilie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfinți
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.