Comoara (Epigramistului Gh. Suciu, care susține că, într-o epigramă de-a mea, "bat câmpii")
Bat câmpul literar ca pe o pernă
Și tu te necăjești, dacă vreodată,
Din limba sfântă, veche și eternă
Răsare câte-un fir de nestemată.
Bat câmpul ca pe grâu, ca un părinte,
Catrenele pe limba lor mă cheamă...
Și din făina albă de cuvinte
Îmbobocește câte-o epigramă.
Bat câmpii verzi cu frunze de mătasă.
Când firului de iarbă mă închin,
Sunt agresat cu-o bâtă noduroasă
De unul ce se crede spadasin.
Bat câmpul meu cu maci și mușețel,
Dar, George, dacă te-ntâlnesc în zare,
Să știi că te provoc la un duel,
La un duel de clinchet de pahare.
Să rătăcim, dușmanii toți să moară,
Pe câmpul literar ca pe-o comoară.
poezie de Viorel Martin din Epigrame si poezii umoristice (aprilie 2010)
Adăugat de Sorin Gabriel Vlad
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre epigrame
- poezii despre comori
- poezii despre verde
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre poezie
- poezii despre moarte
- poezii despre literatură
- poezii despre frunze
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.