...din întuneric spre lumină...
Sentiment obscur, o stare latentă...
Privesc oglindirea ei într-o ființă inertă...
Nori de furtună se-adună pe cer,
Dincolo de ei lacrimi pălesc,
Cad în ocean, în întuneric,
Vibrații se simt până-n abis...
Sufletul se pierde, totul e trist...
Speranța nu moare...
Se-aude din cer bătaie de aripi...
Lumina m-absoarbe din depărtare,
În sufletul meu aproape o simt...
Acum e trăire, nu existență...
Acesta-i finalul în Paradis.
poezie de Alexandru Nicovici
Adăugat de Alexandru Nicovici
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Alexandru Nicovici. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre sfârșit
- poezii despre rai
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre ocean
- poezii despre nori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.