Facticitate
găsind cu mintea limpede
și vie
o contemplare lungă între drumuri
într-o frântură de ataraxie
dihotomiile se ard în scrumuri
din vertical
monada dezgolită
în sine
recitându-și monologul
ca un fonem cu coama rotunjită
pe brațe îmi adoarme inorogul
murim atât de singuri
prima oară
am decupat sub talpa mea angoase
nisipuri roșii care se pogoară
pe umbrele cu pielea de mătase
privește-mă din nou
e încă noapte
în existența veșnic aparentă
e arhetip
facticitate
așa cum e iubirea mea
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.