Nu ești ceilalți
Scăpare n-ai în ce-au lăsat în scris
Acei pe care spaima ta-i imploră.
Nu ești ceilalți. Te vezi în astă oră
În centrul gol de labirint închis
De pașii tăi. Nici fi-vei izbăvit
De chinul lui Socrate, de Iisus
Ori de Siddhartha ce-a murit răpus
Într-o grădină, către asfințit.
Tot pulbere e și cuvîntul scris
De mâna ta, și vorba îngânată
De gura ta. E crudă-a ta ursită.
Iar noaptea Domnului e nesfârșită.
Tu plămădit ai fost din timp. Ești vis.
Ești fiecare clipă-nsingurată.
poezie celebră de Jorge Luis Borges
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre visare
- poezii despre spaimă
- poezii despre ore
- poezii despre noapte
- poezii despre mântuire
- poezii despre mâini
- poezii despre gură
- poezii despre creștinism
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.