Către A.O. Smirnova
Când nu te văd, ce nu ți-aș spune!
Și când te văd, vreau să te-ascult!
Dar, aspră, taci. N-ai vorbe bune.
Și tac. Ce pot să fac mai mult?
Nemăiestritu-mi glas nu poate
Să-ți umple mintea c-un cuvânt.
O, ce ridicole-ar fi toate,
De n-ar fi triste, precum sunt!
poezie clasică de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, citate de Mihail Lermontov despre tristețe, poezii despre cuvinte sau poezii despre bunătate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.