Obiecție împotriva științei: această lume nu merită să fie cunoscută.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Votează! | Copiază!
1 anonima [din public] a spus pe 24 aprilie 2008: |
Cunoasterea inseamna intuneric. |
2 Mariana Fulger [din public] a spus pe 24 aprilie 2008: |
Acolo unde unii nu gândesc, se aprind scântei! Așa a apărut lumina! |
3 Bulă [din public] a spus pe 9 noiembrie 2008: |
Cioran este idolul meu, dar uneori nu mai înțeleg ce vrea și pentru cine scrie. Strâmbă din nas, într-un stil literar impecabil, la absolut orice subiect. Scepticism de cinci stele: viața nu face doi bani, moartea nici atât, nașterea e inutilă Și acum, dintr-odată lumea nu merită să fie cunoscută. O deviză numai bună pentru cartea de vizită a ignoranței. Am citit undeva că scepticismul acesta fabricat special pentru Editura Galimard a împins câțiva tineri la sinucidere. Iată ce ușor se poate transforma un mare scriitor în asasin, involuntar, din prea mult talent. |
4 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 10 noiembrie 2008: |
Și eu mă gândeam la un moment dat dacă nu cumva Emil Cioran a scris anumite lucruri intrând în pielea unui personaj fictiv, pentru a răspunde unei cereri... |
5 dorrutzza [utilizator înregistrat] a spus pe 17 aprilie 2009: |
A venit intr-o zi la ora de dirigentie un tip foarte vesel de la antidrog care ne-a zis sa ne exprimam parerea fara retineri . Vazandu-ma ca citesc (si ce citesc) si nu-l bag in seama mi-a zis : " Emil Cioran era emo " . Si atunci mi-am exprimat parerea : i-am dat cu cartea in cap. Ce-a urmat nu conteaza. Nu stiu ce-a fost in capul meu in momentul acela dar sigur nu puteam sa las un clovn sa jigneasca un scriitor talentat . |
6 PIPER [din public] a spus pe 14 septembrie 2009: |
dorrutzza: "Si atunci mi-am exprimat parerea : i-am dat cu cartea in cap". Măcar i-a rămas ceva în... cap? |
7 daniel stanciu [din public] a spus pe 24 ianuarie 2011: |
Lumea nu merita sa fie cunoscuta. Rezonabil. Stiinta e insa o cunoastere neutra (pura) a lumii? In niciun caz. Stiinta nu vrea sa cunoasca lumea asa cum este (Nu e o oglinda. Sau daca e o oglinda e una de dama. Ea trebuie sa reflecte nu cum e tipa, ci care sunt "unghiurile" in care arata cel mai bine). Nu asta e scopul ei ultim. Cunoasterea realitatii realizata de stiinta e doar un mijloc, pentru a o modifica in functie de adevaratele noastre interese. Chiar si Cioran a folosit pixul, un produs stiintific subordonat unui scop utilitar, pt. a scrie acest aforism fabulos. Nu ne (si probabil, nici pe el) intereseaza foarte mult mecanismul de functionare al pixului. Cineva l-a creat nu pt. a cunoaste pixul, ci pt. a-l folosi. Asa e si cu realitatea. O cunoastem pt. a o folosi mai bine. In cazul in care o consideram nefolositoare, n-ar strica sa ne "includem" putin in ea si sa ne privim din perspectiva ei. Ce utilitate are "genialul" Cioran, pt. lume? Imensa. Niste nevropati s-au sinucis dupa ce l-au citit. Cioran este din perspectiva lumii ("care nu merita sa fie cunoscuta"), un dispozitiv de reglare a sporului natural. |
8 Bulă [din public] a spus pe 25 ianuarie 2011: |
Cioran "dispozitiv de reglare a sporului natural"? Domnule Stanciu, mă eclipsați complet cu definițiile Domniei Voastre. Așa ceva n-aș îndrăzni să spun nici în cele mai proaste bancuri ale mele. Deprimarea contagioasă a lui Cioran a condus niște oameni la sinucidere. Dar nu aceasta este "utilitatea" gânditorului și eseistului E. M. Cioran! Despre ce "utilități" vorbiți? Scriitorii nu sunt utilaje! Pentru reducerea sporului natural nu e nevoie de eseiști. O mai bună educație sexuală ameliorează problema. Din punctul acesta de vedere Hitler a fost de zece milioane de ori mai eficient decât Cioran. |
9 daniel stanciu [din public] a spus pe 25 ianuarie 2011: |
Domnule Bula! Hitler este o industrie de ucis oameni, Cioran doar un dispozitiv (si inca unul ineficace daca ii comparam opera cu o sigura carte a lui Goethe: "Suferintele tanarului Werther"). Cuvantul "dispozitiv" reflecta dimensiunea si eficienta eseistului in angrenajul social destinat reglarii sporului natural (desigur, educatia sexuala mentionata de dvs. reprezinta o resursa informationala importanta in procesul de limitare a inmultirii excesive a speciei umane). A propos de educatie contraceptiva. Cioran a scris si dumnealui un mic tratat de acesta factura: "Despre neajunsul de a te fi nascut" din pacate cu un succes anticonceptional derizoriu. Cand l-am definit pe Cioran in termeni obiectivi (si obiectuali- Emil numai cand avea "presimtiri de extaz" nu se simtea obiect) am specificat si perspectiva (e o definitie contextuala cum o numesc logicienii). M-am situat pe pozitia ingrata a unei "lumi care nu merita sa fie cunoscuta." Emil a fost putin amabil cu lumea. Eu m-am straduit sa-i gasesc lui Cioran un rost in interiorul ei (tineti cont ca e o lume depreciata, maculata de cerneala violeta a ilustrului scriitor). In ceea ce priveste "utilitatea" oamenilor de cultura am putea sa admitem ca acestia reprezinta un "capital uman". Iar "utilitatea" lor se "masoara" (sau estimeaza) in efectele pe care le produc la nivelul constiintei, sensibilitatii si alcomportamentului "consumatorilor" de produse culturale. Desigur este o perspectiva care reduce viata spirituala la ceea ce economistii numesc nevoi tertiare. Insa, vedeti dvs. Cioran admite ca omul resimte astfel de nevoi, dar atrage atentia (in zelul sau mizantropic) ca ele sunt false, artificiale. |
10 konig [din public] a spus pe 18 aprilie 2011: |
Cioran este un antierou. Cel putin este antieroul meu. Mi-este mai aproape decat un erou veritabil, dintre cei care a facut fapte de vitejie, care a descoperit ceva...acolo. Subiectul cere cuvinte putine. Uneori trebuie citit, mai mult. |