* * *
Alunec pe o pojghiță de gheață,
cu un vis mă echilibrez
și trec în uitare
filele de cec aruncate
în patul ce ne ținuse o vreme
promisiunile calde...
Candela se stinge
oprind timpul.
Diminețile par mai obosite
între pereții universului meu!
Sunt fericită când mă întâlnesc
cu urma parfumului tău,
pe obiectele neînsemnate
din inima mea.
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre promisiuni
- poezii despre inimă
- poezii despre gheață
- poezii despre fericire
- poezii despre dimineață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.