Lumea s-a născut prin cuvânt. Din dor.
Marius Dobrin în Dor, durere, dorință
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marius Dobrin. [Vezi citate despre naștere, citate despre dor, citate de Marius Dobrin despre dor sau citate despre cuvinte
1 Bulă [din public] a spus pe 27 august 2008: |
| Continuarea vine de la sine. Cuvântul "dor" există doar în limba română. Iar lumea s-a născut din dor. Deci lumea s-a născut în România. La București, sau undeva în Sectorul Agricol Ilfov... |
2 Phiamir [din public] a spus pe 7 ianuarie 2009: |
| De unde idea asta ca acest cuvant ar exista doar in limba romana?! Ma rog daca nu ne referim la faptul ca majoritatea cuvintelor romanesti exista doar in limba romana. Apoi ma tot muncesc sa vad legatura intre dor si sectorul agricol... |
3 Agha Al-Nimer Diana [din public] a spus pe 7 ianuarie 2009: |
| Lumea s a nascut din sens |
4 Bulă [din public] a spus pe 7 ianuarie 2009: |
| Dragă Phiamir Comentariul meu s-a vrut a fi o ironie la adresa protocronismului românesc. Există această tendință la unii gânditori patrioți: că noi românii suntem moțul planetei, deoarece am inventat stiloul și motorul cu reacție... Despre unicitatea cuvântului "dor" s-au scris tratate întregi. Dar probabil, n-ai apucat să le citești. Te asigur însă că n-ai pierdut nimic. Ar fi trebuit să înțelegi asta din afirmația: "Deci lumea s-a născut în România",. Se pare însă că nu prea ești familiarizat cu stilul aluziv. Vrei chestiuni concrete, după rețeta "mură-n gură". Pentru a stabili legătura dintre dor și Sectorul Agricol Ilfov, nu trebuie să te muncești prea mult. E vorba de aceeași ironie, față de mofturile aristocrate ale bucureșteanului |
5 Phiamir [din public] a spus pe 16 ianuarie 2009: |
| OK Bula! Ma navaleste asa o caldura la explicatiile grijulii si indulgente si-ti multumesc. Ma simt insa obligatA (n-aveai de unde sa-ti dai seama de genul "substantivului" din nick-ul ala fad si negraitor) sa ma explic si eu. Nu ca as face parte din ganditorii patrioti dar nici ca i-as renega total. Ti s-a parut tie asa ca n-am priceput ca era ironie?! Ce-i drept ca daca puteam fi de gen masculin, puteam sa fiu si lipsita de cel mai elementar umor. Eu ma gandisem ca si ironiile cand se fac, de obicei au un fir rosu. Nu prea l-am vazut, dar era probabil subtire. In ce priveste unicitatea cuvantului dor ti-as fi recunoscatoare daca mi-ai da un fel de adresa unde as gasi tratatele de care vorbesti. Intr-adevar, nu le-am citit. Daca tu ai facut-o, ma inclin. Dar pe mine chiar ma intereseaza. Sunt si eu putin confuza de ce nici una din limbile romane nu au preluat latinescul "dolus" in acelas sens ca noi dar ca sa afirmam ca nici o limba nu are cuvantul "dor" mi s-a parut intotdeauna o exagerare pripita. Si ca o paranteza, in limba tarii in care traiesc exista cuvantul dor, nu cel latinesc, dar al lor autohton. |
6 Bulă [din public] a spus pe 16 ianuarie 2009: |
| Dragă Phiamir. Nu trebuie să te superi niciodată pe Bulă. Eu fac aici pe bufonul cu juma de normă. Recunosc cu modestie, am o oarecare cultură, dar, parafrazându-l pe Wilde, nu mai sunt atât de tânăr ca să le știu pe toate. De exemplu, dacă știam că răspund unei doamne aș fi fost mult mai reținut. Apoi regula pe acest site a fost să comentăm citatele autorilor, și nu comentariile anterioare. Recunosc, citind acel "mă tot muncesc să aflu legătura dintre dor și sector" prin care luai clar peste picior comentariul meu, m-am gândit că nu ți-ar strica nici ție un bobârnac fin. Dacă vrei, îmi cer scuze public, dar nu cred că e cazul. "Dolus", sau derivatele sale au dat franțuzescul "douleur" și spaniolul "dolores". În română, din aceeași familie de cuvinte vine și "durere", dar și acest ciudat "dor" și "dorință". Lucrările tendențioase de care vorbeam vin să întărească teza vechimii și originalității limbii noastre. La noi, multă vreme, istoria, dar și literatura comparată au avut componente propagandistice importante, încercând să demonstreze că suntem cu un cap mai înalți decât vecinii nosștri. Mi-ar fi plăcut să precizezi limba țării în care trăiești. Oricum, mulțumesc pentru schimbul de opinii. |
7 Nefertiti [din public] a spus pe 16 ianuarie 2009: |
| Cuvântul dor înseamnă, pe de o parte, o dorință puternică de a vedea sau revedea pe cineva drag, a fi nostalgic, iar pe de altă parte, o stare sufletească a celui care tinde sau râvnește la ceva. Întreaga literatură romană folosește acest cuvânt încercând să arate legătura dintre două persoane care se iubesc, chiar dacă nu s-au văzut de mult timp, și sunt totuși uniți prin gândul și bucuria revederii. Poetul Lucian Blaga, prin analogie, spunea: Vălul este dorul mării de a săruta țărmul. Iar poeții, prin versurile lor, își plângeau dorul față de persoana iubită. Sau, cu mult mai frumos este sublinit cuvântul dor în Cântarea Cântărilor VII: Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu îl poartă. Bulă, în stilul lui ironic, a subliniat foarte bine starea sufletească a celui care tinde sau râvnește la ceva, prin exemplul cu "dorul" anumitor oameni de a trăi în capitală sau în Sectorul Agricol Ilfov, unde majoritatea parveniților și-au construit vile și trăiesc bine. Cuvântul dor arată mai multe stări pe care le poate trăi o persoană, iar acest cuvânt nu își găsește echivalentul ad literam în nicio limbă străină și-ți dau un singur exemplu...în limba italiană, se spune desiderio sau ardente, care se traduce ca o sete după cineva drag. Vrei o adresă anume...caută pe google și vei găsi suficiente explicații și tratate câte dorești. Cum veri să "crești" dacă-ți dăm "mură-n gură"? |
8 Phiamir [din public] a spus pe 16 ianuarie 2009: |
| Cum as putea sa ma supar pe Bula? Nici vorba. Daca imi lasi o adresa de mail putem continua subiectul care incepe sa-mi faca reala placere. Nici vorba de scuze. Tonul a fost spiritual si decent in acelas timp. Si stii ce? Nici eu nu sunt asa de scortoasa cum poate a parut. Dar parca mi-am mai gasit linistea citind mai sus o buna parte din dictionarul limbii romane prin amabilitatea lui Nefertiti (apropo, ultima oara era la muzeu, cred ca iar le-am incurcat!). Mai am o nedumerire, ce tot aveti fratilor cu mine de ma rugati cu mure? Ca nici macar nu-mi plac! Si auzi la Nefertiti ca vreau sa cresc! Doaaamne fereste si eu care cumpar toate revistele cu mancare GI si ISO si cate si mai cate! Hai gata, am inteles si misterul Mirabilei seminte si simbolul corolei de minuni a lumii... sau o fi invers, ca sunt cam confuza... sau nu. Numai p-aia cu cantarea n-am inteles-o, eu stiam de Cantarea Romaniei si Nefertiti ma pedepseste cu a cantarilor vii. E, tot e bine ca nu sunt moarte. Gata, acum nu va mai supar, "mai am un singur dor" in camera cealalta: Nintendo Wii |
9 Bulă [din public] a spus pe 16 ianuarie 2009: |
| Dragă Phiamir Citatul lui "Nefertiti" e din Cântarea Cântărilor. Nu e vorba de vii, ci de șapte roman (VII). Am crezut că ne vei spune care e limba locală, acolo unde locuiești. Să fie acel "Nintendo" un indiciu? Nu pot identifica o limbă rară (pe care nu o cunosc) după două cuvinte! Unde Dumnezeu ești? În Polinezia, Curacao, Martinica? (aduce a creolă) |
10 Phiamir [din public] a spus pe 17 ianuarie 2009: |
| Bula, Ma uluieste rigiditatea ta uneori. Evident am inteles despre care cantari era vorba, dar fiindca s-a inceput cu vorbit in dodii, am crezut ca este digerat. Ti-am scris ca daca lasi o adresa de mail continuam dezbaterea si printre randuri putem deci vorbi si de limba de care pomenisem. N-am nici timp nici chef sa dau amploare unui topic ce nu apartine de pagina aceasta. Seara buna, sau mai degraba dimineata! |
11 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 17 ianuarie 2009: |
| După cum a spus și Phiamir, am rugămintea să păstrați discuția la subiect. |
12 Nefertiti [din public] a spus pe 17 ianuarie 2009: |
| Dragă Phiamir, sper că ți-ai satisfăcut "dorul" noaptea trecută, însă poți renunța la Nintendo Wii.. și să apelezi la cunoștintele mele. Te voi învăța elemente noi în limba romană, sunt sigură că, trecând anii, nu mai știi cum a evoluat limba noastră. Acum ne-am modernizat.. |